Evoluțiile din conflictul ruso-ucrainean și mișcările diplomatice în direcția soluționării acestuia continuă să ocupe prima pagină a ziarelor străine.
„Statele Unite au suspendat toate ajutoarele militare actuale acordate Ucrainei”, relatează „Bloomberg”, citând mai multe surse. Pauza în aprovizionare va dura până când președintele Donald Trump va constata „buna credință” a angajamentului Kievului pentru pace.
Măsura privește toate ajutoarele militare care nu sunt în prezent în Ucraina, inclusiv armele aflate în tranzit și cele din zonele de tranzit din Polonia, scrie „Bloomberg”, citând un funcționar al Ministerului american Apărării. La doar câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat oficial blocarea ajutoarelor militare pentru Ucraina (măsură care a primit aplauze din partea Kremlinului și a liderului ungar Viktor Orban), Ursula von der Leyen a indicat o serie de propuneri pentru consolidarea acțiunii europene, constată Corriere della Sera. „Europa trebuie să investească masiv și urgent pe termen scurt și lung. Este nevoie de utilizarea tuturor pârghiilor financiare disponibile pentru reînarmare”. „Europa se regrupează în vederea constituirii unei apărări comune”, scrie și cotidianul bruxellez La Libre Belgique, observând că „Ursula von der Leyen propune un plan „Rearm Europe” care are ca scop să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană. Primul „pilon” al acestui plan prevede punerea la dispoziția celor 27 de țări din UE a aproximativ 150 de miliarde din împrumuturi pentru a finanța consolidarea capacităților de apărare în Europa. Von der Leyen și-a confirmat, de asemenea, voinţa de a încuraja statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare, indiferent de regulile bugetare care le cer să-și limiteze deficitul public la 3% din produsul lor intern brut, ceea ce va permite statelor membre să-și crească în mod semnificativ cheltuielile de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv”, a spus președinta Comisiei, citată de Libre Belgique.
Președinta Comisiei Europene dorește de asemenea să faciliteze utilizarea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru finanțarea proiectelor de apărare.
„Extinderea umbrelei nucleare franceze și britanice în Europa trezește un mare interes în rândul aliaților”, titrează Le Monde, care explică: „Într-un moment în care legătura transatlantică este în criză, din cauza alinierii Statelor Unite la Rusia în contextul războiului din Ucraina, președintele francez Emmanuel Macron a relansat, pe 28 februarie, discuțiile privind extinderea umbrelei nucleare franceze la alte țări europene”. „Franța a recunoscut întotdeauna o dimensiune europeană a intereselor sale vitale”, a spus președintele, ca un răspuns la o poziție luată pe acest subiect – mult timp de neconceput în Germania – de către viitorul cancelar german, Friedrich Merz. Atlantist fervent, Merz și-a anunțat, împotriva oricăror așteptări, intenția de a „discuta cu britanicii și francezii pentru a vedea dacă protecția lor nucleară ar putea fi extinsă și [la germani]”.
„Chestiunea se pune mai intens zilele acestea din cauza incertitudinii tot mai mari legată de garanția americană și de angajamentul american în cadrul NATO”, explică o sursă diplomatică franceză. În această etapă, însă, implicațiile remarcilor președintelui Macron sunt greu de măsurat, remarcă principalul cotidian francez.
Macron relansează dezbaterea privind apărarea europeană în Franța după virajul american, remarcă la rândul său Liberation, care crede că președintele francez continuă să pregătească mințile pentru ideea unui nou „efort de război” și a unei schimbări de doctrină pentru armatele franceze. „Vom da un mandat Comisiei Europene pentru a defini nevoile de capacitate pentru a construi o apărare comună” pentru că „trebuie să mobilizăm finanțare comună cu sute de miliarde de euro” și asta de o manieră „rapidă”, a declarat liderul de la Elysee într-un interviu acordat mai multor ziare. Cu un picior la nivel internațional și cu altul în presa națională, șeful statului francez își continuă astfel operațiunea de remobilizare a opiniei franceze, mai puțin preocupată de problema ucraineană în ultimele luni, adaugă Liberation.
Taxele vamale de 25% pentru Mexic și Canada au intrat marți în vigoare, determinând măsuri de retorsiune și prăbușirea burselor. „Plonjon stupid cu taxe vamale” – scrie Wall Street Journal, care se întreabă ironic: „Președintelui Trump îi place să invoce creșterea burselor drept semn că politicile sale publice au succes – și atunci, ce părere va fi având el despre prăbușirea acestora de luni?” Publicația reamintește că piața nord-americană a vehiculelor e într-atât de integrată, încât unele automobile ajung să traverseze o frontieră chiar și de opt ori înainte de a fi complet asamblate, iar actualele taxe Trump vor lovi orice tranzacție transfrontalieră. Răspunsul Canadei a fost imediat, după cum constată Washington Post: Ottawa va aplica taxe vamale la produsele americane începând de marți 4 martie, a declarat premierul Justin Trudeau, apreciind că „nimic nu justifică aceste măsuri americane”. Efectul va fi imediat asupra unor produse americane totalizând 21 miliarde dolari SUA. „Din cauza taxelor impuse de SUA, americanii vor plăti mai mult pentru diverse produse, pentru combustibil și pentru mașini, în cele din urmă, asta ducând la desființarea a mii de locuri de muncă”, a avertizat liderul canadian.
Washington Post reamintește că și Beijingul intră sub incidența noilor tarife vamale: președintele SUA a semnat un ordin de dublare a tarifelor pentru China la 20%, ca măsură de penalizare a faptului că nu a luat „măsuri adecvate pentru a atenua criza drogurilor ilicite”, în special în ceea ce privește fentanilul. Cât despre Mexic, economia sa depinde mult de comerțul cu Statele Unite: aproximativ 80% din exporturile sale sunt destinate vecinei din nord. Potrivit experților, dacă aceste taxe vor fi menținute, este aproape sigur că ele vor împinge Mexicul în recesiune.
Cotidianul catolic italian Avvenire consemnează reacția guvernului de la Roma referitor la taxele cu care liderul american amenință acum și Europa. „Interesul nostru pentru tarife este complet opus celor declarate de Donald Trump” – a declarat premierul Giorgia Meloni. „Un război comercial european nu ar fi benefic nimănui, nici măcar Statelor Unite. Este evident că Italiei, care este o națiune exportatoare, nu îi convin taxele vamale, de aceea voi face tot ce pot pentru a evita acest lucru”. Acestea fiind spuse, începerea „unei escaladări” ar aduce doar pagube, conchide Giorgia Meloni.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
