Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 6 decembrie 2023

Revista presei internaţionale, 6 decembrie 2023

scris de Z.V.
114 Afisari

Presa internațională continuă să urmărească cele mai recente evoluții înregistrate în conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu.

Secretarul general al NATO avertizează că „Ar trebui să ne așteptăm la vești proaste din Ucraina”. După cum reține La Libre Belgique, într-un interviu acordat televiziunii germane, Jens Stoltenberg a estimat că „este foarte probabil ca NATO să primească vești proaste din Ucraina”. Deși forțele ucrainene au avut multe succese, punând în dificultate armata rusă, războiul „este acum într-un impas, în ciuda contraofensivei ucrainene”. Jens Stoltenberg subliniază importanța continuării sprijinului pentru Kiev „în momente bune dar și în cele proaste”. „Un apel care răsună în timp ce occidentalii dezbat detaliile viitorului ajutor trimis Ucrainei. Jens Stoltenberg încurajează statele membre să crească producția de muniție. El regretă, de asemenea, lipsa de colaborare între țările europene în ceea ce privește industriile lor de apărare și îi îndeamnă pe europeni să depășească interesele lor naționale. Cu cât sprijinim mai mult Ucraina, cu atât războiul se va încheia mai repede”, conchide el.
Austria continuă să se opună aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, împiedicând astfel un asemenea vot programat în decembrie. Potrivit Euronews, ministrul de interne al Austriei a afirmat că “Zona Schengen trebuie să fie mai bună, și nu mai mare. Deocamdată, nu văd prea multe progrese în acest sens, astfel încât, acum, nu-mi pot imagina vreo schimbare”. „O Europă mai puternică e una cu România și Bulgaria ca membre cu drepturi depline în Spațiul Schengen”, a replicat ministrul de Externe al Spaniei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului European. Primirea unor membri noi în Spațiul Schengen necesită un vot unanim or, potrivit celor mai recente declarații din partea Austriei, nimic nu lasă să se întrevadă o schimbare de poziție la Viena.

Președintele rus, Vladimir Putin, va merge miercuri în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, înainte de a-l primi pe președintele iranian la Kremlin, reține La Libre Belgique. Vizitele în cele două țări ale Golfului sunt dedicate în special conflictului israelo-palestinian și petrolului. „Președintele Iranian, Ebrahim Raissi, este așteptat joi în Rusia pentru discuții cu Vladimir Putin, a adăugat Kremlinul, în timp ce cele două țări aflate sub sancțiuni occidentale își întăresc legăturile economice și militare. Liderul rus, vizat din martie de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru „deportarea” copiilor ucraineni, își limita până acum călătoriile în străinătate. De exemplu, a fost absent de la ultimele summituri ale G20 și BRICS. În octombrie, însă, a fost primit de aliatul său Xi Jinping în China, în marja forumului Noile Drumuri ale Mătăsii. Cu câteva zile mai devreme, el a mers în Kârgâzstan, o altă țară aliată a Moscovei, în prima sa călătorie în străinătate de când a fost emis mandatul de arestare de către CPI. Președintele rus, din care occidentalii încearcă să facă un paria din cauza conflictului din Ucraina, a explicat la începutul lunii octombrie că a evitat summiturile internaționale pentru a nu provoca probleme organizatorilor”, amintește La Libre Belgique.

Hamas a planificat atacul din 7 octombrie timp de ani de zile, întocmind hărţi detaliate cu ajutorul spionilor din interiorul Israelului, scrie The Guardian, făcând referire la surse din armata israeliană. Potrivit acestora, Hamas ar fi avut un informator în Israel care i-a furnizat planuri militare ale unor obiective din apropierea Fâşiei Gaza. „Asemenea detalii nu ar fi putut fi obținute fără surse din interior, potrivit armatei israeliene, care precizează că a recuperat numeroase documente din ascunzătorile Hamas”. Războiul din Gaza urmează să fie principala temă de discuție în cadrul întâlnirii pe care o vor avea în Statele Unite, cu secretarul american de Stat, miniștrii de Externe ai mai multor țări din Liga Arabă și Organizația pentru Cooperare Islamică, scrie ziarul turcesc Hürriyet. „Delegația numită ‘grupul de contact’ include miniștrii de Externe din Turcia, Egipt, Qatar, Palestina, Iordania, Indonezia și Nigeria. În timp ce Washingtonul accentuează necesitatea de a minimiza victimele civile și de a asigura ajutor umanitar neîntrerupt pe parcursul acțiunilor militare, Ankara a fost un critic vocal al acțiunilor Israelului în Gaza timp de aproape două luni”. „Urmărim cu îngrijorare așa-numitele ‘scenarii pentru ziua următoare’. Aceste proiecte oferă Israelului mai multă muniţie pentru a dezrădăcina milioane de locuitori din Gaza din patria lor şi a le impune un regim opresiv”, a criticat ministrul turc de Externe. În timpul discursului susținut la ONU, acesta a reiterat propunerea Turciei de a acționa drept garant al încetării focului între Israel și Hamas în Gaza, argumentând că Ankara va juca un rol esențial în prevenirea încălcării acordului de către oricare dintre părți.

Prinsă între conflictele din Europa și Orientul Mijlociu, SUA se confruntă cu o „subminare a rolului de conducător pe scena globală, pe fondul polarizării și instabilității politice interne” – opinează The Financial Times. „Câte conflicte internaționale poate gestiona concomitent o super-putere? Administrația Biden încearcă acum să gestioneze războaie în Orientul Mijlociu și Europa, pregătindu-se totodată pentru o agravare a tensiunilor dintre China și Taiwan. Toate acestea se petrec sub umbra tot mai amenințătoare a lui Donald Trump. Posibila lui revenire la Casa Albă impune întrebări profunde referitoare la viitorul democrației americane și la rolul țării în lume. Luate la un loc, toate aceste evenimente creează un sentiment palpabil de tensiune și de presimțiri nefaste în birourile guvernului de la Washington. Nu e vorba doar de simpla aglomerare a crizelor care se prăvălesc peste administrația Biden, ci și de faptul că multe dintre ele avansează în direcția nedorită – războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, de exemplu”, comentează The Financial Times.

Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult