”Un summit de coșmar în al doisprezecelea ceas”, astfel este văzut de Politico summitul extraordinar din 6 martie la care cei 27 de lideri ai statelor UE se reunesc ”știind că întreaga arhitectură de securitate de după 1945 – bazată pe susținerea de către SUA – s-ar putea prăbuși în orice zi”.
”De la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii au vorbit mult despre suveranitate și apărare”, iar oficiali din guvernele europene ”recunosc că a sosit momentul de a transpune cuvintele în fapte, însă unii se tem deja că ar putea merge groaznic de rău”, constată Politico. „Scenariul de coșmar este ca SUA să anunțe în curând un acord prin care acceptă majoritatea cererilor Rusiei și apoi să spună Ucrainei și Europei îl acceptați sau nu”, spune Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute din Londra. Iar frica nu este legată doar de atitudinea Statelor Unite, există și îngrijorarea că ”un grup de lideri pro-ruși condus de premierul ungar Viktor Orbán ar putea deraia încercarea Europei de a prelua inițiativa de la Trump și de a salva Ucraina”, mai scrie Politico.
În perspectiva ”summitului crucial” de joi, cum îl caracterizează și Le Monde, președintele francez Emmanuel Macron a ținut un discurs miercuri seara în care a subliniat că ”Amenințarea rusă este aici și afectează țările Europei” și a promis că ”vom continua să-i ajutăm pe ucraineni să reziste până când vor putea negocia o pace solidă cu Rusia”. În plus, președintele Franței propune o „dezbatere privind protecția aliaților continentului european” pe baza descurajării nucleare franceze, reține Le Monde din discursul lui Emmanuel Macron. Les Echos observă convingerea președintelui francez că „apărarea europeană devine o realitate”, promițând „pași decisivi” la Consiliul European de joi de la Bruxelles pentru că „statele europene trebuie să fie capabile să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune”, mai scrie Les Echos, amintind și de planul de reînarmare a Europei, în valoare de 800 de miliarde de euro, anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Și viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, promite să facă ”tot ce e nevoie” pentru apărare, anunțând un acord politic pentru o relaxare bugetară ce va oferi sute de miliarde de euro pentru cheltuieli suplimentare, transmite BBC. ”Retrezirea Germaniei”, titrează Financial Times, comentând că planurile Berlinului sunt o ”bazooka cu adevărat foarte mare”, dar și unul din semnele că Donald Turmp obligă ”lumea veche” să facă un salt înainte.
Între timp, Statele Unite continuă să facă presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi de acord să treacă la negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului, scrie Axios, explicând că suspendarea aprovizionării cu arme și întreruperea partajării informațiilor cu Ucraina se vor menține până la stabilirea unei date pentru discuțiile de pace cu Rusia, după cum a declarat miercuri consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz. The New York Times demontează ”pledoaria (ineptă) în favoarea trădării Ucrainei”. ”E discutabil dacă războiul din Ucraina poate fi câștigat sau nu, în condițiile în care Kievul a demonstrat deja că e capabil să țină pe loc o invazie rusească masivă, vreme de trei ani și în ciuda ajutorului militar dureros de insuficient și tardiv al Vestului. Procedând astfel, a inventat tactici care se vor dovedi vitale pentru propria noastră apărare în războaiele viitoare – un dar mai prețios pentru securitatea noastră decât orice cantitate de minerale ucrainene. Și a distrus un procent apreciabil din capacitatea de luptă a Rusiei, oferindu-i astfel alianței NATO timp suficient pentru a se reînarma înainte de următorul asalt rus”. În plus, ”abandonarea Ucrainei de către administrația Trump nu ne va întări mâna contra Chinei: doar îi va demonstra lui Xi că agresiunea dă în cele din urmă roade, tot așa cum până la urmă și America va ceda. Lucru care nu va face nimic pentru a scoate Moscova de pe orbita Beijingului; din contră, le va consolida alianța și va încuraja noi contestări fundamentale la adresa ordinii mondiale, poate inclusiv printr-un efort comun de a ajuta Iranul să obțină arma nucleară – o rețetă mult mai sigură pentru Al Treilea Război Mondial decât persistența sprijinului pentru Ucraina”, mai avertizează The New York Times.
De altfel, China afirmă că este „gata de război” cu America, după cum titrează The Telegraph. ”După ce Statele Unite au impus Chinei o majorare cu 20% a taxelor vamale ca urmare a ceea ce, în opinia Washingtonului, ar fi o lipsă de reacție a Chinei la pătrunderea fentanilului – un opioid sintetic – în America, Beijingul a ripostat anunțându-și intenția de a-și spori cu 7,2% cheltuielile militare și impunând Statelor Unite taxe vamale reciproce între 10 și 15% pentru anumite produse, începând cu data de 10 martie”, detaliază cotidianul britanic. ”Amenințându-l direct pe Donald Trump, un reprezentant al Chinei din America a declarat: „Dacă Statele Unite doresc război, fie el un război al taxelor vamale, un război comercial sau orice alt fel de război, noi suntem gata să luptăm până la capăt”, mai scrie The Telegraph.
Pe plan intern, ”Trump își proslăvește reformele, dar menționează mai puțin costul lor”, constată The New York Times, comentând că în primul discursul din actualul mandat în fața Congresului, președintele american ”a vorbit despre taxele vamale, despre Ucraina și despre reducerea posturilor din administrația federală, dar prea puțin despre pericolele pe care le implică schimbările bruște gestionate de el”. Totuși realitatea economică îl obligă pe Donald Trump să dea înapoi măcar în anumite privințe. Astfel, președintele american a fost de acord cu suspendarea timp de o lună a tarifelor abia impuse pentru industria auto, transmite The Washington Post, explicând că decizia președintelui a venit după o discuție telefonică cu directorii celor mai mari trei producători de mașini din SUA. În plus, ”consumatorii s-au săturat deja de inflație, iar noile taxe vamale fac ca prețurile să fie și mai mari”, remarcă de asemenea The Washington Post.
RADOR – Carolina Ciulu
