Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 6 octombrie 2023

Revista presei internaţionale, 6 octombrie 2023

scris de Z.V.
256 Afisari

Mersul războiului din Ucraina, necesitatea reformării UE și criza politică de la Washington figurează și astăzi printre principalele preocupări ale presei internaționale.
„Cea mai dificilă direcţie a frontului rămâne Liman-Kupiansk, unde Rusia a desfăşurat peste 100.000 de militari și 1.000 de tancuri”, informează agenția ucraineană de presă RBC, citând armata țării. În „secțiunea Liman-Kupiansk situația e mai dificilă și mai dinamică decât în ​​direcția Bahmut”. „Contraofensiva noastră continuă pas cu pas, facem totul pentru a respinge inamicul. Dificultatea e reprezentată de faptul că sunt câmpuri minate și nu sunt suficiente muniția și armele antiaeriene”, a sintetizat situația de pe întregul front președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat canalului italian de știri Sky TG24. Cotidianul spaniol La Razon reține că „ritmul lent al ofensivei ucrainene îi oferă Rusiei răgaz de a crea noi câmpuri minate”, subliniind că „trupele ucrainene nu au reușit să elibereze niciun oraș de când au anunțat capturarea satului Robotine la sfârșitul lunii august”. În acest context, Zelenski s-a deplasat la reuniunea la nivel înalt a Comunității Politice Europene de la Granada, Spania, pentru a-i explica Europei că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi lăsat să «înghețe», fiindcă într-o astfel de situaţie agresorul își va putea restabili potențialul militar până în 2028 și va încerca să atace alte țări”, consemnează RBC. El a explicat și de ce Ucraina trebuie să învingă Rusia: „Graţie Ucrainei soldaţii voştri nu luptă acum împotriva Rusiei. Nu punem la îndoială puterea Rusiei, însă sunt sigur că niciunul dintre dvs nu doreşte să afle cum ar fi dacă, Doamne fereşte, NATO ar trebui să acţioneze pentru vreunul dintre dvs. Trebuie să învingem în Ucraina, aşa încât Putin să nu poată extinde această agresiune către altcineva”, citează BBC. Totuși, dacă Ucraina a avut recent vreun succes militar relevant, acela trebuie să fie faptul că „Rusia şi-a retras cea mai mare parte a flotei din Marea Neagră de la principala ei bază situată în Crimeea anexată de la Ucraina, din cauza atacurilor ucrainene recente”, transmite Reuters. Iar acum „Rusia intenţionează să instaleze o bază navală pe coasta de la Marea Neagră a provinciei separatiste georgiene Abhazia, a declarat joi liderul regiunii, citat de publicaţia Izvestia, la o zi după ce s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin”. Ziarul francez Le Point preia acuzațiile Londrei cum că „Moscova ar fi gata să vizeze navele civile din Marea Neagră cu mine marine pentru a împiedica exportul de cereale ucrainene”. Fapt ce „demonstrează desconsiderarea totală a lui Putin pentru viețile civile și nevoile celor mai vulnerabili din lume, în timp ce multe țări africane depind de agricultura ucraineană, a denunțat șeful diplomației britanice”. Putin e mult prea ocupat însă cu construcția „noii sale lumi”, atrage atenția La Libre Belgique. „Putin a afirmat joi că misiunea țării sale e de a construi «o lume nouă», el acuzând «hegemonia» occidentală și prezentând asaltul din Ucraina în această perspectivă și nu în cea a unui «conflict teritorial». «Ne confruntăm în esență cu sarcina de a construi o lume nouă», a declarat Putin la forumul politic de la Valdai din Rusia, denunțând «aroganța» occidentalilor după prăbuşirea URSS.” Un discurs similar găsim și în ziarul Sabah din Turcia, unde presa e controlată de regimul Erdogan: „intenţia arhitectului crizei din Ucraina, SUA, a fost de a sabota relaţiile economice şi strategice pe care le-au dezvoltat UE – în primul rând Germania şi Franţa -, Rusia şi China, prin continuarea extinderii NATO. Şi chiar au sabotat. Rusia a oprit demersul SUA. Putin, care a anexat regiuni bogate în resurse din Ucraina, precum Luhansk, Donețk, Herson şi Zaporijjia, a distrus strategia SUA de a încercui Rusia. Pe scurt, marile puteri au luat ce aveau de luat”. Revenind la analize mai pertinente, cotidianul britanic The Telegraph avertizează că „spre bucuria lui Putin, conducătorii occidentali își pierd voința de a lupta”, deși „comandanții Kievului rămân mai dârji decât oricând”. Problema Vestului e că nu și-a stabilit obiective clare pentru război, de unde și livrarea armamentului cu ezitări și întârzieri. Între timp, finanțarea ajutorului american a devenit incertă, Polonia și Slovacia se distanțează de Ucraina, iar Ungaria continuă să blocheze un ajutor UE de 500 de milioane euro. Revista americană The Atlantic e chiar mai dură la adresa cancelariilor occidentale, titrând: „Vestul a înarmat Ucraina pentru o caricatură de război modern”. Abia acum îi trimite rachetele ATACMS cu rază lungă, iar rezultatul e limpede vizibil pe hartă, prin „linia aproape nemodificată a frontului după mai bine de 500 de zile”.
„Liderii UE lansează dezbaterea despre extinderea europeană la Granada”, scrie cotidianul spaniol El Periódico. „O extindere care va necesita reforme în noile țări și un proces de reflecție internă la nivel european, care începe săptămâna aceasta la Granada, în cadrul unui summit informal al liderilor europeni sub președinția spaniolă a UE.” UE va avea nevoie pentru extindere de „o nouă arhitectură instituţională, însoţită de schimbări bugetare profunde”. Iar „un alt subiect abordat la Granada e Pactul privind azilul și imigrația, după ce Cei 27 au ajuns la un acord politic privind reglementarea crizei”. Săptămânalul britanic The Economist apreciază că „Europa s-a împotmolit într-o relație de tip necesitate/ură cu imigranții”. „Țărmurile sudice ale Europei gem de imigranți dispuși să muncească, de exemplu muncă necalificată în construcții sau îngrijirea bătrânilor. Absolut fără nici o legătură, Europa are o penurie tot mai mare de muncitori, mai ales în sectoare cu muncă necalificată, precum construcțiile și îngrijirea bătrânilor. Pentru unii soluția e atât de complicată ca și potrivirea ultimei piese lipsă dintr-un puzzle.” Noul acord european privind migraţia e „un dictat de la Bruxelles şi Berlin”, au declarat atât premierul cât şi preşedintele Poloniei, transmite BBC. Acordul a fost votat de toate statele UE, cu excepția Poloniei şi Ungariei. O explicație ne poate oferi France 24: „Germania este una dintre principalele ținte ale partidului populist Dreptate și Justiție în campania pentru alegerile legislative din Polonia. O încrâncenare de o intensitate fără precedent care urmărește și discreditarea principalului adversar al partidului de guvernământ, Donald Tusk, prezentat drept agent al Berlinului.” Și Budapesta ține să confirme ipoteza avansată de The Economist. Pe de o parte agenția MTI preia denunțul lansat la televiziunea publică ungară de un secretar de stat împotriva „elitei de la Bruxelles [care] susține migrația și încearcă să ia din competențele guvernelor naționale”. Pe de altă parte, ziarul Világgazdaság ne informează senin că „pregătirea şoferilor indonezieni și filipinezi, care vor conduce autobuzele Centrului de Transport din Budapesta, este în curs”. Revenind la problemele instituționale din UE, portalul EUObserver propune adunările cetățenești cu membri desemnați aleatoriu drept soluție pentru depășirea blocajelor politice, dar și pentru cointeresarea cetățenilor referitor la procesul decizional. Ca o inovație raportat la comitetele similare utilizate de „Conferința pentru Viitorul Europei”, acestea ar urma să includă și cetățeni ai țărilor candidate. Remarcând că „lumea se schimbă, dar nu în favoarea Europei”, portalul european Politico se întreabă retoric „ce au în comun reuniunea BRICS, războiul din Nagorno-Karabah și recenta serie de puciuri din Africa? Toate demonstrează că lumea nu e controlată de marile puteri”. În consecință, articolul în cauză propune conceptul de „interdependență strategică” drept pilon al politicii externe a UE într-o lume a „coexistenței și competiției”. Scopul n-ar trebui să fie „a face lumea sigură pentru democrație”, ci „a securiza democrațiile europene pentru lumea” actuală – o muncă ce începe de acasă, cu „compensarea perdanților interni ai globalizării pentru a se evita exacerbarea fragmentării politice”.
Și în SUA asistăm la o dezbatere pe tema tarelor politice interne, având consecințe inclusiv globale. The Washington Post titrează: „Votul pentru demiterea lui McCarthy e un avertisment la adresa democrației, semnalează politologii”. Incidentul a fost „un semnal de avertisment privind sănătatea democrației americane: a dovedit că imensa putere a unui mic grup de reprezentanți închistați în ideologia partidului poate prevala în fața unei întregi instituții”. Nici democrații nu se lasă mai prejos și încearcă să submineze gruparea de centru „No Labels”, care vrea să găsească și să promoveze un candidat alternativ la președinție, relevă The Wall Street Journal. „Fiecare sondaj arată că americanii aproape urlă la ambele partide să le ofere oricare altă alegere prezidențială în afară de un nou meci între Biden și Trump. Grupul No Labels lucrează pentru a aduce pe buletinul de vot o alternativă conformă cererii pieței, dar democrații, în special, încearcă să stârpească din fașă acest efort.” Cotidianul britanic The Guardian consideră că revocarea lui Kevin McCarthy „nu a făcut decât să confirme că singurul lucru predictibil privitor la politica americană este acum impredictibilitatea ei”. „Alegătorii ar putea conchide că întreaga clasă politică a eșuat – și, poate, cum probabil speră Trump, că e nevoie de un personaj autoritar perturbator pentru a face ce e de făcut. E partidul lor, dar și restul lumii trebuie să trăiască cu el.”

Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS