Un atac sub centură al Rusiei în Ucraina, taxele vamale ale administrației Trump și viitorul securității europene s-au numărat printre principalele teme de interes ale presei internaționale în acest weekend.
Kievul a anunțat sâmbătă încheierea operaţiunilor de căutare şi salvare în urma atacului rusesc de vineri asupra oraşului Krivi Rih, unde mai întâi o rachetă balistică și apoi atacuri cu drone au omorât 19 civili într-o zonă rezidențială și au rănit 68, consemnează agenția ucraineană Unian. „Rușii au ucis 19 oameni. Nouă dintre ei erau copii. Acest lucru nu poate fi iertat niciodată!”, a declarat un responsabil regional. Ukrinform precizează că „sunt 17 răniţi în stare gravă, inclusiv doi copii”, din cauză că vineri „o rachetă balistică Iskander-M a lovit un loc de joacă”. Ukrainska Pravda informează că Moscova încearcă să nege tragedia, afirmând că ar fi executat un atac „de înaltă precizie” asupra „locului unei întâlniri a comandanților ucraineni cu instructori occidentali”. Numărul atacurilor aeriene rusești e „în creștere”, iar ele demonstrează că presiunea internațională asupra Rusiei e „încă insuficientă”, a denunțat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de La Libre Belgique. „Unul dintre cele mai grave din ultimele săptămâni, a șocat în mod special țara din cauza vârstei fragede a victimelor și a locului lovit. SUA fac presiuni, până acum fără succes, pentru o încetare a focului necondiționată, al cărei principiu a fost acceptat de Kiev, dar nu de Moscova.”
Noile taxe vamale anunțate de Donald Trump săptămâna trecută încep să producă efecte, transmite BBC. Zimbabwe a anunțat că va suspenda toate taxele vamale la importurile americane după ce SUA i-au impus o taxă de 18%. Vietnamul i-a solicitat administrației Trump să amâne aplicarea taxei vamale „șocant de mari” de 46%. Cambodgia și-a redus voluntar de la 35% la 5% taxa impusă Americii, în speranţa că Washingtonul va renunţat la propria lui taxă de 49%. În țară funcționează multe fabrici chinezești care încearcă astfel să evite tocmai taxele vamale impuse de SUA Chinei. „După ce China a luat măsuri de represalii şi a impus taxe de 34% pentru SUA, principalele economii, precum Canada şi UE, analizează acţiuni similare”, rezumă postul public britanic. Peste 50 de țări au contactat deja Casa Albă pentru a începe negocieri comerciale, informează agenția Reuters. Ba chiar premierul israelian Benjamin Netanyahu e așteptat luni la Casa Albă pentru a discuta despre taxe: „vizita abruptă a premierului în SUA ar putea fi prima întâlnire a unui conducător străin cu Trump în încercarea de a negocia un acord de eliminare a taxelor vamale”. „Israelul a sperat, în zadar, că va putea evita aceste taxe după ce Tel Avivul anunțase că va elimina toate taxele rămase la produse americane”, comentează ziarul Világgazdaság din Ungaria, unde se află în prezent Netanyahu, în vizită la Viktor Orbán. De altfel The Jerusalem Post reacționează dur la politica americană, calificând-o într-un editorial „nimic mai puțin decât o trădare rușinoasă” din partea unui aliat, mai ales că Israelul își eliminase marți toate taxele impuse Americii. Il Corriere Della Sera scrie că și premierul italian Giorgia Meloni și-a programat pe 16 aprilie o vizită la Washington pentru a discuta cu Trump despre taxe, precizând că „Meloni are binecuvântarea Ursulei von der Leyen, ba chiar e încurajată de liderii Comisiei, deoarece toată lumea de la Bruxelles realizează că la Washington există un singur om care împarte cărțile”. Publicația spaniolă Infobae sintetizează reacția Bruxelles-ului: „UE trebuie să acționeze cu mintea limpede și unită pentru a răspunde la creșterea cu 20% a taxelor de import impuse de SUA, apărând în același timp regulile antitrust digitale criticate aspru de Trump”. „Emmanuel Macron denunță o decizie «nefondată» a lui Trump și propune suspendarea investițiilor în SUA”, titrează Le Monde. Macron preconizează un „răspuns european în două etape, prima la mijlocul lui aprilie, cu taxe deja decise în special la oțel și aluminiu, iar a doua, mai consistentă, la sfârșitul lunii, după un studiu sector cu sector”. Cotidianul turc Sabah apreciază că „Trump își propune să repună industria țării pe picioare prin noul pachet de taxe vamale. Cu toate acestea, noile taxe pot duce economia americană în recesiune. Faptul că suntem una dintre țările cu cele mai scăzute taxe e un avantaj important”. În Brazilia Folha Online își intitulează editorialul de vineri „Tarifele nebunești ale lui Trump amenință lumea și SUA”, explicând că „prin taxele vamale aleatorii republicanul crește riscul de inflație în țară și perturbă comerțul global”. Editorialul celui mai mare cotidian nipon de limbă engleză, The Asahi Shimbun, avertizează că „taxele lui Trump amenință să repete greșeli istorice”, făcând o legătură între taxele vamale și marea recesiune interbelică. Apar și semne de opoziție internă. Elon Musk, citat de portalul european Politico, a dat de înțeles că vede actualele taxe mai degrabă ca pe o etapă trecătoare: „în cele din urmă, sper că e toată lumea de acord că și Europa și SUA ar trebui să se îndrepte – în mod ideal, în opinia mea – spre o situație cu taxe zero, creându-se efectiv o zonă de liber-schimb”. The Washington Post face apel într-un editorial la Congres să-și „recupereze autoritatea constituțională de a impune taxe vamale” pe care și-o arogă acum executivul. Supuse la vot în Congres, măsurile lui Trump n-ar trece în nici una dintre camere. Iar în Senat minoritatea democrată și patru republicani au reușit deja să reducă taxele impuse Canadei. The Wall Street Journal își continuă o serie de articole împotriva noilor taxe, arătând de data aceasta că ele sunt și un cadou făcut Chinei totalitare. Trump „a retezat legăturile economice care uneau restul lumii într-un bloc economic și strategic rival cu Beijingul – și încă fix în momentul în care multe țări începuseră în sfârșit să-și reevalueze relația economică cu China”. The New York Times încearcă să explice strategia administrației, avansând „două teorii înrudite”. Prima privește refacerea producției interne și a exporturilor, readucând locurile de muncă în fabrici, care între timp au fost substituite de „droguri, declin și disperare”. A doua teorie adaugă și deficitul fiscal deficitelor comercial și de producție, iar aici taxele pot ajuta indirect la atenuarea problemelor generate de datoria imensă a SUA. Britanicul The Guardian vede lucrurile mai simplist: Trump impune în esență un „tribut” pentru accesul la piața „imperiului” american. Fareed Zakaria de la CNN sesizează și un interes politic: „Trump creează o economie în care toată lumea va trebui să meargă la Washington pentru a obține favoruri de la politicieni, fie că ești o țară, fie că ești o companie. E fundamental ne-american”. The Financial Times atrage atenția că daunele taxelor vamale merg mult dincolo de comerț, existând riscul să distrugă alianțele globale ale SUA. „Acțiunile tranzacționale, impredictibile și tot mai ostile ale lui Trump distrug încrederea [între aliați]. În doar câteva zile el a lichidat relații globale de încredere care necesitaseră decenii de construcție. Sarcina revigorării acestei încrederi, chiar și după ce Trump nu va mai fi președinte, va fi enormă – în caz că va mai fi măcar posibilă.”
La reuniunea de vineri de la Bruxelles a miniștrilor NATO tensiunile transatlantice au fost vizibile. The Telegraph reține că „liderii NATO cer ca lui Putin să i se impună un termen-limită în vederea acceptării unui armistițiu”, preluând și asigurările secretarului de stat Marco Rubio cum că Trump nu va cădea „în capcana unor negocieri nesfârșite” cu Rusia și că în curând va deveni clar dacă Moscova vorbește serios despre pace. Premierul belgian Bart De Wever, citat de postul public RTBF, a criticat cererea SUA ca țările NATO să cheltuie 5% din PIB pe apărare, în timp ce Washingtonul „lansează un război comercial” și îşi „insultă” aliații europeni. Noile cheltuieli militare ar aduce totuși și beneficii, consideră Il Fatto Quotidiano: „reînarmarea revitalizează sistemul nuclear în UE. Berlinul redeschide centralele, Madridul le prelungește viața, alții încep să le reconstruiască”. Săptămânalul The Economist consideră că problema Europei e că „nu e capabilă să-și dea seama ce vrea America de la ea”. În toată incertitudinea, reacția europenilor e una clasică: „mențin dialogul și nu disperă”. Uneori funcționează: președintele finlandez Alexander Stubb a mers la Mar-a-Lago și a jucat golf câteva ore cu Trump. Nu mult a trecut și Trump s-a declarat public „supărat” pe Vladimir Putin fiindcă amână un armistițiu. Un alt săptămânal britanic, The Spectator, crede că a venit vremea ca „NATO să se pregătească pentru retragerea Americii din Europa”. Indiferent ce ar fi, alianța nu trebuie să mai permită să fie luată prin surprindere, cum s-a întâmplat cu Libia în 2011, Afganistan în 2021 și Ucraina în 2022. „Conducerea NATO nu poate presupune cu seninătate că totul va ieși bine. Nu vom mai avea nici o scuză dacă vom fi luați iarăși prin surprindere.” (Andrei Suba, RADOR)
