Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 7 februarie 2022

Revista presei internaționale, 7 februarie 2022

scris de Z.V.
71 afisari

După doi ani de pandemie numeroase publicații din lume consideră că a venit momentul bilanțurilor, în vreme ce divergențele dintre Occident și Rusia, respectiv China, continuă să capteze atenția analiștilor.
Ziarul francez Le Figaro anunță că „SUA au depășit vineri 900.000 de decese din cauza Covid-19 de la începutul pandemiei”. Valul Omicron „a provocat niveluri-record de contaminare. Cazurile sunt acum în scădere, dar numărul deceselor zilnice continuă să crească, cu o medie de 2.400”. În termeni absoluţi, SUA au înregistrat cele mai multe decese din lume, urmate de Brazilia și India. În Europa se apropie o „acalmie pandemică”, titra vineri EUobserver, relatând că în ziua anterioară Suedia anunțase că-și ridică „aproape toate” măsurile pandemice, după decizii similare adoptate de Austria, Franța, Danemarca, Olanda și Norvegia. Rusia continuă să raporteze recorduri de infectări zilnice, informează agenția Ria-Novosti, cu peste 170.000 de cazuri confirmate sâmbătă, un record absolut. Cu toate acestea, transmite Reuters, Rusia a relaxat chiar sâmbătă unele restricţii pandemice, întrucât „numărul de noi infectări a crescut exponenţial din ianuarie, dar Omicron nu a dus și la creşterea numărului de decese”. Autorităţile afirmă că „restricţiile nu mai au sens dacă varianta Omicron se răspândeşte atât de rapid”; între altele, rușii testați pozitiv nu mai sunt nevoiți să se autoizoleze. Într-un interviu publicat de revista americană The Atlantic, un expert danez explică de ce Danemarca e prima țară din UE care a renunțat la absolut orice restricție pandemică, în ciuda faptului că încă e pe locul doi în lume la numărul de infectări. Cu o populație vaccinată în proporție de 81% (61% și cu doza booster), cu numărul și durata spitalizărilor în scădere, dar și cu numărul cazurilor de pneumonie în scădere, experții danezi n-au mai fost în măsură să aducă guvernului argumente cum că pandemia constituie un „pericol pentru funcțiile esențiale ale societății”, unicul principiu pe baza căruia executivul poate impune interdicții. Pornind de la același articol din The Atlantic, cotidianul The New York Times face o evaluare a restricțiilor pandemice din SUA. America e lider mondial la dezvoltarea de vaccinuri, dar la capitolul vaccinare e depășită de state precum Chile, Vietnam sau Brazilia. Cifrele arată că SUA au gestionat pandemia mult mai prost decât Danemarca ori democrațiile din estul Asiei, de exemplu. Dincolo de vârsta populației, consideră experții, singurele criterii care par să explice diferențele dintre țări sunt nivelul încrederii în autorități și cel al încrederii în concetățeni, iar acestea par să depășească 75% în statele care au evoluat cel mai bine. Astfel, conchide Times, „politica pandemică care a contat cu adevărat nu a fost o politică”, ci încrederea în autorități și solidaritatea societății. Publicația israeliană Ynet News argumentează că pandemia implică un pericol mai mare decât boala în sine: „am putea începe să ne obișnuim cu nelipsitele măsuri pandemice în loc să abordăm probleme mai importante – subfinanțare și supraaglomerarea sistemului sanitar chiar și în vremuri «normale», prețul ridicat al locuințelor, disparitatea salariilor, tensiuni interetnice -, când în unele locuri [din Israel] sunt tot atâtea spitalizări din cauza gripei cât din cauza Covid-19”.
Închiderea biroului Deutsche Welle din Rusia este „inacceptabilă”, a denunţat vineri UE, consemnează La Libre Belgique. Rusia a dispus joi închiderea lui drept represalii la interdicţia difuzării canalului RT în Germania, „o premieră în istoria post-sovietică”. Ziarul portughez Diário De Notícias califică situația drept un „război informațional”. Iar „într-un alt capitol al războiului informațional, Pentagonul a declarat că are probe privind un plan al Moscovei de a filma un fals atac al ucrainenilor asupra rușilor pentru a justifica o invazie”. Serviciile de informații americane au evaluat situația din Ucraina și „apreciază că Rusia se pregătește pentru o invazie amplă a țării și că dispune deja de 70% din dispozitivul necesar”, scrie și France 24. „În ritmul în care dispozitivul militar rus continuă să se întărească, Kremlinul ar urma să dispună de forțe suficiente pentru o invazie, adică 150.000 de oameni, la jumătatea lui februarie.” Cotidianul britanic The Guardian consideră însă că „pericolul real al unei invazii ample este greșit perceput, greșit interpretat, supraestimat ori deliberat exagerat”. Inclusiv președintele ucrainean împărtășește această opinie, întrucât i-a cerut lui Joe Biden să nu mai vorbească despre o invazie „iminentă”, deoarece retorica aceasta îi „afectează țara și alimentează panica”. Ziarul spaniol El País confirmă că „Biden repetă cu Putin «strategia megafonului»: SUA avertizează cu privire la planurile Rusiei de agresiune împotriva Ucrainei cu scopul de a-i tăia calea Kremlinului, dar riscă să rateze lovitura, dată fiind intensitatea plângerilor sale”. Această „logică câștigătoare a campaniei de avertizare afirmă că, dacă va exista o invazie, SUA pot spune că au avertizat deja, iar dacă nu va exista pot spune că au evitat-o, ​​devoalând planurile” Moscovei. „Câștigătoare doar pe termen scurt. Pentru că dacă criza va deveni un conflict pe termen lung, în care rușii mențin presiunea, se complică guvernarea țării, îi afectează economia şi va fi greu să mai vorbim de o strategie câștigătoare”, comentează El País. Din Italia, cotidianul La Stampa apreciază că de fapt „riscul unui război în Ucraina alimentează o bătălie mai discretă și mai subversivă, cea pentru viitorul energetic al Europei. Materia primă este gazul. Actuala criză energetică îi poate oferi Americii o nouă piață. Suficient să spunem că în ianuarie transporturile de gaze către Europa (din care minim 50% din America) au depășit importurile de gaze din Rusia”. Revista americană Foreign Affairs îl definește pe Vladimir Putin drept „un bully într-o bulă”, întrucât în dictaturi, și mai ales în cele personale, conducătorul este de obicei dezinformat. „Rezultatul e un cerc vicios periculos. Consilierii președintelui văd în unanimitate Vestul ca pe o mare amenințare de securitate, ceea ce-l încurajează pe Putin să adopte o poziție tot mai ostilă. La rândul ei, aceasta provoacă SUA și Europa să înfrunte Rusia, ceea ce mărește influența consilierilor lui Putin și le justifică pesimismul și perspectiva adesea paranoică.” Dacă Putin va lansa într-adevăr o invazie majoră, „va fi probabil din cauza trăsăturii autocratice a regimului”, consideră Foreign Affairs. Iar atunci „îi va reveni Kievului și partenerilor săi să-l readucă cu picioarele pe pământ, fiindcă nimeni din Rusia nu o va face”.
Cotidianul american The Washington Post consemnează evenimentul geopolitic al săptămânii: „Vineri Vladimir Putin și Xi Jinping s-au întâlnit cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, demonstrându-și solidaritatea pe fondul crizei din jurul Ucrainei. Printr-o declarație comună sforăitoare, Moscova și Beijingul și-au afirmat pozițiile comune în privința mai multor probleme geopolitice. Lunga declarație reprezintă o retorică împotriva ordinii stabilite de SUA, menționează Rusia și China drept puteri de rang mondial și le proclamă opoziția față de extinderea NATO și parteneriatul trilateral de securitate dintre Australia, SUA și Regatul Unit (AUKUS)”. „Primul sfidează SUA în Ucraina şi cere un nou echilibru geopolitic în Europa, al doilea le contestă supremaţia mondială: Putin şi Xi îl sfidează deschis pe Biden afişând convergenţe strategice durabile”, comentează și publicația elvețiană Le Temps. Care crede că „e important pentru SUA să împiedice Rusia şi China să reformeze organizaţiile internaţionale după viziunile lor despre lume şi ideologiile lor”. Le Figaro evidențiază și fisurile acestei alianțe: „Beijingul nu vede cu ochi buni un conflict care i-ar perturba comerțul cu clienții din Europa. Iar Rusia nu subestimează natura «asimetrică» a relației bilaterale. Economia chineză e de 10 ori mai mare decât a Rusiei, care exportă esențialmente materii prime spre vecinul său, de unde importă înaltă tehnologie. De aceea, e nevoie de multe eforturi comune ale Ursului și Dragonului pentru a susține refrenul pe care și l-au elaborat în ultimii ani: «Nu întotdeauna împreună, dar niciodată unul contra celuilalt»”. Publicația turcă Milliyet redă contextul demersului: „doi coloşi mondiali s-au apropiat și mai mult odată cu criza ucraineană. Occidentul se opune Rusiei din cauza crizei din Ucraina, iar China este criticată din cauza încălcării drepturilor omului. Numeroase ţări boicotează Jocurile Olimpice din această cauză. Această situaţie i-a apropiat foarte mult pe cei doi coloşi”. Opinia o regăsim și în ziarul rus Nezavisimaia Gazeta, după care „SUA au realizat o apropiere fără precedent între Moscova și Beijing”, în care „Rusia devine fratele mai mic al Chinei ”, căci jurnaliștii ruși văd și reversul monedei. Comerțul bilateral „capătă tot mai mult un caracter colonial. China ne vinde înaltă tehnologie, iar Rusia vinde Chinei în principal materii prime. În anii ’50, chinezii spuneau că URSS e fratele mai mare. Astăzi fratele mai mare devine China”. Cotidianul american The Wall Street Journal salută „Ucraina, Taiwanul și statul-națiune”, întrucât „o realizare esențială a civilizației moderne [democrația] ar putea atârna de soarta acestor două mici țări, în pericol a fi înghițite de vecini imperiali”. Revista americană Foreign Policy apreciază momentul ca fiind cu adevărat important. „Chiar și în cel mai bun scenariu, confruntarea prelungită dintre Moscova și Vest, precum și riscurile asociate, pot transforma amploarea și profunzimea relațiilor cu China pe termen lung. Vizita lui Putin la Beijing s-ar putea foarte bine dovedi a fi un moment de cotitură simbolic, nu către un război iminent, ci spre o transformare geopolitică mai profundă.”

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult