Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 7 iulie 2021

Revista presei internaţionale – 7 iulie 2021

scris de Z.V.
23 afisari

Răspândirea variantei Delta a coronavirusului ameninţă lumea cu o fază complet nouă a pandemiei, avertizează New York Times, în timp ce The Conversation detaliază motivele pentru care ar trebui să fim îngrijoraţi: este mult mai contagioasă, ar putea provoca forme mai severe de boală şi ar putea anula o parte din eficienţa vaccinurilor actuale.

Un studiu realizat în Scoţia, unde varianta Delta este predominantă, a arătat că numărul pacienţilor spitalizaţi a crescut cu 85% faţă de infecţiile cu variantele anterioare şi că majoritatea internărilor s-au produs în rândul persoanelor nevaccinate. Însă acelaşi studiu a arătat că în timp ce două doze de vaccin Pfizer oferă 92% protecţie faţă de o infectare simptomatică cu varianta Alpha, în cazul variantei Delta protecţia scade la 79%. Deşi rămâne substanţială, protecţia oferită de serul AstaZeneca este şi ea în scădere la 60% în faţa variantei Delta, mai scrie The Conversation. Între timp, cea mai recentă mutaţie aflată în atenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, varianta Lambda, apărută în Peru şi devenită dominantă în America de Sud, îşi croieşte drum spre Europa, notează Euronews, iar The Independent vorbeşte deja despre opt cazuri descoperite în Marea Britanie. Cu toate acestea, Londra îşi continuă planurile de ridicare a restricţiilor în data de 19 iulie, numită Ziua Libertăţii de ziarul The Sun, care preia totodată avertismentul ministrului britanic al sănătăţii, Sajid Javid, că Regatul Unit ar putea ajunge să înregistreze în câteva săptămâni 100.000 de cazuri pe zi. Javid şi-a exprimat încrederea însă că în ciuda creşterii inevitabile a infectărilor, numărul spitalizărilor şi al deceselor va rămâne scăzut datorită „Zidului de protecţie” conferit de campania de vaccinare care a mers incredibil de bine, mai notează The Sun. Rusia, în schimb, a înregistrat marţi un nou record al deceselor, 737, un număr pe care mulţi îl consideră inexact întrucât Rusia include în bilanţ doar decesele considerate ca având drept cauză singură coronavirusul, scrie The Moscow Times. Ziarul moscovit subliniază totodată că de la începutul pandemiei s-a înregistrat un exces de mortalitate de aproximativ 457.000 de decese.
În Europa, efectele schimbării climatice surclasează pandemia, fiind cea mai mare preocupare în percepţia cetăţenilor. În ciuda pandemiei de Covid-19, un sondaj publicat luni arată că pentru prima oară cetățenii europeni consideră schimbarea climei drept cea mai gravă problemă cu care se confruntă planeta, fiind cel mai frecvent menționată de respondenții din Suedia, Danemarca, Olanda, Irlanda, Germania, Belgia și Finlanda. În antiteză, mai puțin de o treime din respondenți au aceeași opinie în România, Bulgaria și Letonia, notează EuObserver. Discrepanţele între Est şi Vest apar şi când vine vorba de investirea fondurilor de redresare. Astfel, în timp ce majoritatea europenilor, cu preponderenţă locuitorii din Irlanda, Portugalia, Danemarca și Belgia, consideră că resursele trebuie investite în principal în energie regenerabilă, cel puțin un sfert din respondenții din Croația, Polonia, Letonia și România cred că fondurile de redresare trebuie investite şi în combustibili fosili, mai notează EuObserver.
Problemele climatice și sanitare s-au aflat şi în centrul discuţiilor purtate prin videoconferinţă de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, cu preşedintele chinez, Xi Jinping, scrie La Libre Belgique, detaliind că Merkel şi Macron i-au cerut Chinei să înceteze finanțarea pentru centralele pe cărbune și să sprijine Coaliția de mare ambiție pentru natură și popoare, în direcţia ajungerii la un acord pentru protecția biodiversității. În plus, în contextul în care tratatul privind investițiile între UE și China a fost blocat de Parlamentul European, cei doi lideri europeni au „reamintit așteptările europene privind accesul la piața chineză” pentru companiile europene în „condiții de concurență echitabilă”, mai notează La Libre Belgique. Cotidianul portughez Diario de Noticias observă că fiecare dintre cele trei țări a emis un comunicat cu lecturi diferite cu privire la cele discutate la reuniunea de lucru. Astfel, deşi potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, liderii europeni „și-au exprimat îngrijorările serioase cu privire la situația drepturilor omului din China”, comunicatele oficiale ale Germaniei şi Chinei au ales să nu facă referire asupra acestui aspect, concentrându-se mai curând asupra discuțiilor legate de problemele climatice și comerciale.
Preluarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene de către Slovenia, o ţară al cărei premier are o atitudine naţionalistă, provoacă îngrijorări în rândul parlamentarilor europeni care, potrivit Bloomberg, au avertizat că o poziţie antagonistă din partea acestei ţări ar putea afecta activitatea blocului tocmai într-un moment în care Bruxelles-ul se pregăteşte să împartă miliarde de euro ca stimulente pentru redresare. La prezentarea în Parlamentul European a programulului președinției UE pentru următoarele șase luni, premierul naționalist sloven, Janez Jansa, a primit un șir de critici din partea membrilor diferitelor partide care i-au imputat probleme legate de statul de drept, independența justiţiei și libertatea presei, detaliază Bloomberg. Politico remarcă însă că, în general, majoritatea celor implicaţi în dezbaterea de marţi „au evitat cu atenţie elefantul din încăpere”. Astfel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a evitat să adreseze critici pe teme controversate şi s-a axat asupra unor teme mai degrabă consensuale, iar Janez Jansa, la rândul său, a părut dornic să evite controversele, constată Politico. „Redresarea Uniunii Europene după pandemia de coronavirus va fi principala preocupare a mandatului Sloveniei la Președinția Consiliului UE”, a dat asigurări Janez Janša, considerând totodată că „dacă Uniunea Europeană va depăși criza provocată de pandemie și va finaliza dezbaterile privind viitorul său, la anul va avea ocazia să se pregătească pentru viitoarele provocări și de a redeveni un actor global”.
În privinţa României, publicaţia bulgară Monitor titrează că „Economia României îşi revine cel mai rapid după criză”. „Experții FMI subliniază că economia românească a reușit să facă față relativ bine crizei provocate de COVID-19 și că reducerea PIB-ului înregistrată în 2020 din cauza pandemiei este relativ mică în comparație cu media din UE”, detaliază Monitor. De la Budapesta, Magyar Nemzet scrie despre „campania conservatoare din principalul partid de guvernământ” de la Bucureşti. „Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul principalului partid de guvernământ, a vorbit în cadrul unui eveniment organizat la Bacău despre importanţa conservatorismului, a reprezentării valorilor tradiţionale, a susţinerii familiei şi bisericii. Discursul politicianului face parte din campania care precede Congresul PNL din septembrie. Orban încearcă să-şi păstreze funcţia de lider al partidului, dar rivalul său, prim-ministrul Florin Cîţu, a câştigat în ultimele săptămâni susţinerea tot mai multor organizaţii locale de partid”, notează ziarul maghiar.
Washington Post scrie despre „ambulanţa” monumentelor din România care „se implică în salvarea trecutului ţării”. „Într-o zi fierbinte de vară în Micăsasa, un izolat sat transilvănean, arhitectul român Eugen Vaida, în vârstă de 39 de ani, este implicat în coordonarea unei echipe de voluntari care să readucă la viață un castel vechi de secole, ajuns în pragul ruinei”, astfel îşi începe reportajul cotidianul american. „Obiectivul Ambulanței pentru Monumente este simplu: să umble prin această țară balcanică și să aibă grijă, înainte de a fi prea târziu, de cât mai multe clădiri posibil care acum se află într-o stare avansată de degradare”, explică Washington Post. „De la înființarea sa, Ambulanța pentru Monumente a salvat 55 de clădiri istorice, inclusiv biserici medievale, fortărețe de importanță istorică, vechi mori de apă și alte vechi lăcașuri aflate pe pagina UNESCO World Heritage, împiedicându-le să se ruineze complet”, subliniază cotidianul american.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult