Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 7 iunie 2021

Revista presei internaţionale – 7 iunie 2021

scris de Z.V.
13 afisari

Presa internațională continuă să monitorizeze evoluția pandemiei pe glob, atrage atenția asupra influenței nefaste a regimului totalitar din China pe scena mondială și salută acordul G7 privind un impozit global impus marilor corporații.
Site-ul italian Rai News transmite că SUA se apropie de pragul de 600.000 de decese provocate de Covid-19, care „depășește cu mult limita inferioară a estimărilor inițiale ale Casei Albe, între 100.000 și 240.000”. Dar în Lumea Nouă situația cea mai gravă se înregistrează acum în Columbia, care „a depășit, vineri în premieră pragul de 30.000 de cazuri noi”, cu peste 500 de decese într-o zi. Țara „trece printr-un dramatic și interminabil al treilea vârf al pandemiei”, cu spitalele într-un „colaps total”. Situația se menține gravă și în Brazilia, relatează agenția Reuters, cu toate că vârful actualului val pandemic a fost atins încă din aprilie; vineri s-au înregistrat peste 35.000 de cazuri noi și aproape 1.500 de decese. Cu peste 120.000 de cazuri noi și peste 3.300 de decese vineri, și India continuă să fie grav afectată, informează tot Reuters, deși intensitatea pandemiei s-a mai redus și se anunță pe alocuri măsuri de relaxare. În Europa pandemia bate în retragere și doar în Regatul Unit există îngrijorări, cu „o creștere considerabilă” de peste 6.000 de cazuri noi vineri, conform publicației spaniole 20 Minutos. Totuși, cum peste 50% din populație e vaccinată complet, noile contagieri nu s-au tradus și printr-o creștere a spitalizărilor, care se mențin la „o rată foarte mică”. Șapte state UE – Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Croația și Polonia – au decis să nu mai aștepte data de 1 iulie stabilită de Uniune pentru lansarea certificatului verde european și au început să le distribuie deja documentul cetățenilor, scrie ziarul italian La Stampa. În plus, infrastructură tehnică a UE ce permite validarea certificatelor digitale a fost deja testată cu succes de 22 de state membre, dintre care 10 s-au și conectat la ea. În Asia, transmite BBC, Taiwanul se confruntă cu o recrudescenţă a pandemiei, context în care Washingtonul a anunțat că îi va dona 670.000 de doze de vaccin. „Guvernul Taiwanului a fost criticat pentru politizarea achiziţiei de vaccinuri, prin respingerea unui distribuitor din China al vaccinului Pfizer şi obiecţia în faţa ofertei de ajutor a guvernului chinez. Taipei a acuzat Beijingul de amestec în tentativele sale de a cumpăra vaccinul direct de la producătorul german – acuzaţii pe care China le-a negat.”
„Sâmbătă la Budapesta a avut loc o manifestaţie contra construirii unui campus al universităţii chineze Fudan”, iar „printre manifestanţi s-au făcut remarcaţi lideri ai partidelor de stânga”, informează Radio Kossuth Budapesta. Krisztina Baranyi, primarul districtului implicat, a acuzat că „guvernul sacrifică planurile privind un campus studenţesc în favoarea Universităţii Fudan”, în vreme ce guvernul a calificat protestele drept „isterie politică”. „Mii de unguri au ieșit în stradă împotriva planului guvernului Orban. Complexul va fi finanțat în proporție de 80% cu un împrumut de 1,3 miliarde de euro acordat de China. Oamenii sunt foarte îngrijoraţi de creșterea îndatorării față de Beijing”, precizează Euronews. „China își construiește calul troian cu ajutorul banilor maghiari, deoarece guvernul maghiar este partenerul său”, a mai declarat primarul Baranyi. „Cu cazul Fudan vom începe să recucerim Ungaria de la actuala putere” și „cazul Fudan este suicidul Fidesz-ului”, a afirmat și Gergely Karácsony, primarul general al Budapestei, citat de agenția MTI. Comportamentul guvernului ungar a fost condamnat vineri și de un demnitar din ministerul german de externe, notează portalul EUobserver. El a scris pe Twitter: „Ungaria a blocat iarăși o declarație UE cu privire la Hong Kong. Acum trei săptămâni a fost Orientul Mijlociu. Politica externă și de securitate comună nu poate funcționa pe baza unei politici a blocajului. Trebuie să avem o dezbatere serioasă despre votul de majoritate calificată”. Între timp, la Sofia se desfăşoară, inclusiv cu participarea României, cea de-a şasea conferință internațională Drumului Mătăsii, organizată la fiecare doi ani începând din 2011 de Institutul Confucius al Universității din Sofia, aflăm de pe site-ul agenției chineze Xinhua. Miza unor astfel de inițiative o trădează discursul ambasadorului chinez în Bulgaria: „Facem cu toţii parte dintr-o comunitate cu un viitor comun. Trebuie să încurajăm spiritul Drumului Mătăsii și să urmărim o cooperare de înaltă calitate pentru inițiativa Centură și Drum, pentru a construi o comunitate care să împărtășească același viitor pentru întreaga umanitate”. Un exemplu cu privire la ce fel de comunitate și ce fel de viitor visează Beijingul ne oferă cotidianul american The Wall Street Journal în editorialul său de vineri. Astfel, poliția din Hong Kong a somat în mai compania israeliană de software Wix să închidă site-ul 2021hkcharter.com, o pagină pro-democrație administrată de dizidenți din Hong Kong aflați în exil. Wix, amenințată cu o amendă de 100.000 de dolari și cu pedepse cu închisoarea de șase luni pentru angajații ei, pe baza legii securității naționale adoptate recent de Beijing, s-a conformat pe 31 mai. Cazul ilustrează „un nărav deosebit de nociv al Partidului Comunist Chinez în eforturile sale de a suprima dizidența din străinătate și de a recruta companiile tehnologice occidentale pe post de complici”, conchide Wall Street Journal. Iar revista americană The Atlantic explică într-o corespondență din Hong Kong „Cum se încheie libertatea academică” – „Beijingul se folosește de concedieri, arestări și o nouă lege represivă pentru a îngrădi drepturile profesorilor și studenților”. Profesorii universităților din Hong Kong se tem acum să nu fie arestați pentru simplul fapt că-și fac meseria, să nu fie turnați de studenți la o linie telefonică înființată special de guvern și să nu fie siliți să predea ce nu vor (noi reguli impun universităților să „promoveze” securitatea națională). Ziarul The Washington Post publică duminică sub semnătura președintelui american Joe Biden un editorial programatic intitulat „Călătoria mea în Europa are drept scop coalizarea democrațiilor lumii de către America”. El afirmă că „marile democrații ale lumii vor oferi o alternativă de înaltă calitate la China pentru modernizarea infrastructurii fizice, digitale și medicale. Cum noile tehnologii ne remodelează lumea în mod fundamental, expunând vulnerabilități precum atacurile ransomware și generând amenințări precum spionajul invaziv pe bază de inteligență artificială, democrațiile lumii trebuie să se asigure împreună că valorile noastre sunt cele care vor guverna utilizarea și dezvoltarea acestor inovații – iar nu interesele autocraților. Democrațiile de piață, iar nu China sau oricine altcineva, vor scrie regulile secolului 21 privind comerțul și tehnologia”.
Vizita în Europa a președintelui american s-a soldat deja cu un succes semnificativ, întrucât „reunite la Londra, cele şapte mari puteri mondiale s-au înţeles sâmbătă asupra unei rate de impozit minimal mondial pentru corporații”, relatează ziarul elvețian Le Temps. Compromisul G7 (Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Japonia, SUA, Canada) asupra unei „reforme mondiale a fiscalităţii adaptate erei digitale, dă astfel un impuls important reuniunii G20 din iulie de la Veneţia, unde e aşteptat un acord mai concret”. Necesitatea reformei e exemplificată de cotidianul britanic The Guardian: o subsidiară irlandeză a Microsoft cu sediul fiscal în Insulele Bermude și fără nici un angajat a avut anul trecut un profit de 260 de miliarde de dolari pentru care a plătit zero impozite. Suma reprezintă aproape 75% din PIB-ul Irlandei. Portalul european Politico apreciază că vorbim de un „pas important spre modificarea structurii fiscale globale”, chiar dacă G7 „nu are puterea de a impune norme mondiale”. Grupul a convenit un impozit corporatist global minim de 15%, care „va forța companiile să plătească impozit în țările în care își generează afacerile, iar nu să sifoneze profiturile în paradisuri fiscale”. Revista americană Foreign Policy consideră că e „practic o revoluție în politicile fiscale internaționale privind corporațiile” și „un punct de pornire pentru revenirea multilateralismului în comerțul internațional”, după care ar putea urma „un val de acorduri de liber schimb”. Inițiativa lui Biden reprezintă „prima tentativă sistemică de redistribuire a profiturilor și veniturilor din paradisurile fiscale și de la corporații multinaționale de după anii ’30”. În fine, britanicul The Financial Times prevestește „zorii unei noi epoci a transparenței corporatiste”. „Dacă am ajuns atât de departe, acest lucru s-a petrecut mulțumită presiunii cetățenilor care au realizat cât de defectuos e actualul sistem.” Și nu e vorba doar de impozite: măsura „UE de săptămâna trecută de a forța marile corporații să-și raporteze profiturile realizate în fiecare țară în parte e la fel de importantă ca acordul G7”. Alte inițiative la fel de relevante obligă companiile să-și calculeze și raporteze impactul de mediu și situația drepturilor omului la nivelul lanțurilor de aprovizionare. „Oriunde te-ai uita”, tendința generală e ca „informații ale companiilor considerate până acum private să fie plasate în domeniul public, adesea prin forța legii”. În această nouă eră „mai tot ce poate fi știut va fi știut. Companiile de succes vor fi acelea care își pot derula afacerile la vedere tot atât de bine pe cât o pot face în tenebre”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult