Presa internațională urmărește cu atenție evoluțiile din România, în așteptarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta George Simion, președintele AUR, și Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului. 
Șocul victoriei zdrobitoare a candidatului de extremă dreapta George Simion a declanșat o criză guvernamentală majoră care amenință majoritatea pro-europeană din Parlament, scrie Le Monde. După înfrângerea coaliției de guvernare în primul tur al scrutinului reluat, și în urma demisiei lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, ministrul liberal de Interne, Cătălin Predoiu, desemnat premier interimar, a declarat că țara “trebuie să rămână o democrație fermă, o țară ale cărui obiective de dezvoltare să fie ancorate în principiile euro-atlantice”, citează The Washington Post. În România, demisia premierului social-democrat lasă un vid de putere periculos, titrează Courrier International, iar Politico opinează că victoria extremei drepte în primul tur al alegerilor prezidențiale a aruncat țara în haos. Tulburările politice din România pun presiune asupra leului, titrează Infobae, iar Bloomberg detaliază că deprecierea monedei naționale este însoțită de o vânzare mai amplă de obligațiuni și acțiuni românești. România, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană și în prezent cheia apărării flancului estic al NATO, în contextul războiului din Ucraina, se află într-o criză instituțională din noiembrie anul trecut, cu o societate extrem de polarizată, subliniază EFE, iar Euronews constată că, la fel ca în multe țări ale UE, sentimentul anti-sistem este la cote maxime în România, alimentat de inflația ridicată, un deficit bugetar mare și o economie lentă. Din Anglia, Germania și până în România, rezultatele alegerilor recente arată că milioane de alegători europeni sunt acum uniți în hotărârea lor de a scăpa de vechea administrație politică pro-UE, votând partide populiste naționaliste, aceste rezultate demonstrând prăpastia tot mai mare din realitate dintre Europa oficială imaginată de elitele UE și Europa reală, unde milioane de oameni trăiesc, muncesc și votează, comentează The European Conservative.
În Germania, liderul conservator Friedrich Merz a fost ales cancelar, într-o a doua rundă de vot în Bundestag, după ce noua sa alianță cu social-democrații de centru-stânga a suferit o înfrângere surprinzătoare la prima încercare de vot, informează Frankfurter Allgemeine. A doua oară a fost cu noroc pentru Friedrich Merz, după o „dimineață întunecată”, ironizează Süddeutsche Zeitung. Eșecul lui Merz de a obține sprijinul parlamentar la prima solicitare a fost o premieră pentru Germania postbelică și o rușine pentru un om care a promis să relanseze creșterea economică într-o perioadă de turbulențe globale, analizează Reuters. Până acum, deplânge Die Welt, niciun cancelar, de la Konrad Adenauer la Olaf Scholz, nu eșuase în Parlament, după câștigarea alegerilor legislative. Rebeliunea împotriva lui Merz, fără precedent în istoria Germaniei, este încă un simptom al faptului că stabilitatea care a definit forța motrice a Europei este de domeniul trecutului, ascensiunea extremei drepte amenințând să distrugă modelul consacrat, consemnează El Pais.
La Varșovia, la conferința Defence24 Days 2025, cea mai mare Conferință pentru Apărare și Securitate din Europa Centrală și de Est, viceprim-ministrul și ministrul polonez al Afacerilor Digitale, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Rusia și-a intensificat operațiunile hibride împotriva infrastructurii critice a Poloniei, cu scopul de a perturba procesul democratic, relatează Polskie Radio și adaugă că oficialul polonez a atras atenția asupra faptului că agenția de informații militare a Rusiei (GRU) și-a dublat activitatea în Polonia, față de anul trecut, vizând atât responsabilitățile legate de securitatea cibernetică, cât și spațiul informațional mai larg. Conferința Defence24 Days abordează preocupări geopolitice presante, cum ar fi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, percepută ca o provocare atât pentru securitatea regională, cât și pentru cea globală, și analizează rolul NATO și al UE în asigurarea stabilității și apărării Europei, aprofundând, totodată, impactul revoluției tehnologice asupra câmpurilor de luptă moderne, precizează TVPWorld.
Europa se confruntă cu o transformare, într-un moment în care atât agresiunea rusă, cât și antiliberalismul politic și economic al administrației Trump amenință coeziunea și stabilitatea continentului, atenționează Foreign Affairs și continuă: Ca răspuns, Europa ia în considerare soluții rapide, cum ar fi strângerea de mai mulți bani pentru apărare – prin cheltuieli individuale ale țărilor și împrumuturi de la Uniunea Europeană – și formarea de coaliții mai mici de state pentru a reuni guverne cu aceleași interese. Aceste soluții vor ajuta Europa să depășească tulburările imediate, dar nu vor rezolva provocări politice și de securitate ale continentului. În schimb, guvernele europene trebuie să conceapă o nouă ordine regională, prin care să poată realiza o Europă mai sigură, îndeamnă Foreign Affairs.
Într-o convorbire cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să colaboreze cu omologul său de la Ankara, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, reține The New York Times. La rândul său Erdogan i-a mulțumit lui Trump pentru abordarea sa privind încetarea războaielor, după ce el însuși s-a oferit în repetate rânduri să găzduiască negocieri de pace în țara sa, scrie La Libre Belgique. Totodată, șeful statului turc menține contactul și cu președintele rus Vladimir Putin, iar cei doi lideri au purtat recent discuții despre un acord de securitate în Marea Neagră, completează ziarul belgian. Și administrația președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva analizează posibilitatea de a propune ca ţara sa să fie mediator în negocierile dintre Ucraina și Rusia, guvernul lui Lula considerând că Washingtonul nu a reușit să facă progrese concrete și speră să propună un canal alternativ, neutru, pentru reglementarea conflictului, potrivit cotidianului O Globo.
Președintele Xi Jinping își începe vizita oficială de patru zile la Moscova, numărându-se printre liderii mondiali invitați în capitala Rusiei pentru cea de-a 80-a aniversare a înfrângerii Germaniei naziste, informează China Daily. Vladimir Putin și Xi Jinping vor discuta despre cele mai sensibile probleme, inclusiv despre cooperarea energetică și conducta de gaze Power of Siberia 2, către China, adaugă Reuters. Rusia a propus conducta prin Mongolia cu ani în urmă, iar planul a luat avânt, deoarece Moscova se orienbtează către Beijing pentru a înlocui Europa ca principal client pentru gaz. Conducta, lungă de 2.600 km, ar putea transporta 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, mai puțin decât capacitatea de livrare a conductei Nord Stream 1, acum desființată, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, precizează Reuters.
India și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial, asupra căruia au convenit premierii Narendra Modi și Keir Starmer, într-o convorbire telefonică, marți, după o rundă intensă de negocieri purtate de oficialii din domeniul comerțului la Londra, săptămâna trecută, anunță The Times of India. Încheierea acordului a devenit o prioritate economică de vârf pentru ambele națiuni, după ce președintele american Donald Trump a declanșat războiul tarifelor asupra celor mai mari parteneri comerciali ai săi, notează Politico. Acesta este cel mai valoros acord comercial post-Brexit pe care Marea Britanie l-a încheiat după părăsirea Uniunii Europene, o prognoză economică a guvernului britanic sugerând că acordul va crește PIB-ul Marii Britanii cu 4,8 miliarde de lire sterline până în 2040, detaliază Politico. Modi se străduiește să transforme India într-o națiune dezvoltată până în 2047, amintește Politico și adaugă că economia Indiei a depășit-o pe cea a Japoniei, fiind a patra cea mai mare din lume în acest an și se preconizează că va ocupa locul trei până în 2028.
(Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)
