Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 7 mai

Revista presei internaționale – 7 mai

scris de Z.V.
73 Afisari

Presa internațională acordă spații largi turneului european al liderului chinez Xi Jinping. „După o primă oprire în Franța, pe 6 și 7 mai, în cadrul celei de-a 60-a aniversări de la stabilirea relațiilor diplomatice franco-chineze, Xi Jinping va călători în Serbia și, apoi, în Ungaria”, anunță Euronews, care se concentrează pe agenda liderului națiunii asiatice: războiul din Ucraina și schimburile comerciale cu Europa.

La Paris, liderul chinez s-a întâlnit și cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care împreună cu liderul francez a încercat să transmită „un semnal” că Europa „este pregătită să impună sancțiuni companiilor chineze pentru sprijinirea războiului Moscovei”. Dezbaterea pe probleme legate de politicile comerciale promite, de asemenea, a fi dură: obiectivul președintelui francez este să îmbunătățească accesul companiilor din țara sa, și în general din Europa, pe piața chineză și să obțină „condiții competitive” mai echitabile pentru acestea, a transmis Palatul Elysée, citat de Euronews.
De la Paris, France 24 relatează că pe ordinea de zi a primei întâlniri cu președintele Macron au figurat Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul. „Viitorul continentului nostru va depinde, în mod foarte clar, şi de capacitatea noastră de a continua să dezvoltăm relațiile cu China într-un mod echilibrat”, a spus președintele francez, care a subliniat că dorește ”coordonare” cu Beijingul privind „crizele” din Ucraina și Orientul Mijlociu, iar în plan economic „reguli corecte pentru toți” în comerțul dintre Europa și China, într-un moment în care disputele se acumulează.
„China și Uniunea Europeană au un interes comun pentru pace și securitate”, a subliniat și Ursula von der Leyen, afirmându-și „hotărârea de a opri războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei și de a stabili o pace justă și durabilă”. La rândul său, președintele chinez a pledat ca țara sa și Uniunea Europeană să își consolideze „coordonarea strategică” și să rămână „partenere”. Le Monde reține faptul că președintele chinez solicită un armistițiu global în timpul Jocurilor Olimpice și își menține ambiguă poziția față de Rusia.
Președintele chinez își va continua turneul în Ungaria și Serbia, considerate a fi apropiate de Moscova. „Prin aceste două vizite în aceste două capitale europene, Xi Jinping dorește să demonstreze că lucrează activ pentru a stabili o axă autoritară în politica internațională”, acuză Reinhard Bütikofer, un membru german al Parlamentului European, citat de Euronews, care adaugă că cele două țări sunt considerate și poarta de acces a Inițiativei chineze Noul Drum al Mătăsii în Europa. Presa din Serbia menționează că proiectul de reconstrucție a unei linii de cale ferată între Budapesta și Belgrad, finanțată în principal de China, pentru a transporta mărfuri din portul grec Pireus către Europa, constituie una dintre cele mai importante investiții chineze. În Ungaria, proliferarea fabricilor de baterii de vehicule electrice din China în întreaga țară evidențiază legăturile economice strânse dintre Budapesta și Beijing.
Între timp, la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a ordonat luni organizarea unor exerciții nucleare ca răspuns la afirmaţiile liderilor occidentali, inclusiv ale omologului său francez, Emmanuel Macron, cu privire la posibila trimitere a soldaților NATO în Ucraina, potrivit Kremlinului.
De la începutul conflictului din Ucraina, în februarie 2022, Putin a făcut afirmaţii ambigue cu privire la posibila utilizare a armelor nucleare. Doctrina nucleară rusă prevede o utilizare „strict defensivă” a armelor atomice, în cazul unui atac asupra Rusiei cu arme de distrugere în masă sau în cazul agresiunii cu arme convenționale „care ar ameninţa însăși existența statului”. De această dată, exercițiile anunțate de Ministerul Apărării trebuie să permită armatei ruse să se „antreneze pentru pregătirea și utilizarea armelor nucleare nestrategice”, concepute pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă și care pot fi lansate direct de rachete. Exercițiile militare ordonate luni vor implica forțele aeriene, marina și forțele din Districtul Militar de Sud, care are sediul foarte aproape de Ucraina și acoperă în special regiunile ucrainene a căror anexare Moscova o revendică, potrivit Ministerului rus al Apărării. Nu au fost însă precizate data și locația acestora, și nici numărul de soldați și echipamentul mobilizat, mai notează Le Figaro. Agenția rusă de presă Tass transmite că, tot luni, ambasadorul francez la Moscova, Pierre Lévy, a fost convocat la sediul Ministerului de Externe al Rusiei după declarațiile „belicoase” ale conducerii franceze. Acestuia i s-a comunicat că – cităm – „Parisul duce o politică distructivă”. „Încercările Franței de a crea o incertitudine strategică pentru Rusia prin declarații despre posibila trimitere de trupe în Ucraina sunt sortite eșecului ”- au subliniat surse din cadrul Ministerului rus de Externe, citate de Tass.
Ultimele informații din Orientul Mijlociu indică faptul că Hamas a acceptat propunerea de încetare a focului înaintată de Qatar și Egipt, cele două state care au mediat luni de zile negocierile dintre Israel și organizația palestiniană. Anunțul vine după ce tensiunile în zonă atinseseră apogeul ca urmare a amenințării Israelului că va declanșa ofensiva asupra orașului Rafah, explică publicația italiană Il Fatto Quotidiano, care reamintește că acolo se află în prezent majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza, inclusiv cei 1,2 milioane de palestinieni strămutați. Washington Post menționează că agențiile internaționale de ajutor, precum și oficiali din Uniunea Europeană, Iordania, Egipt și alții au avertizat împotriva unei incursiuni israeliene în Rafah, cerând Israelului să renunțe pentru a nu aduce mai multă foamete și mai multă moarte în zonă.
Vestea privind un posibil acord de încetare a focului a fost primită cu reținere de Israel, care a precizat că în următoarele ore va analiza răspunsul Hamas, din care nu reiese dacă vor fi eliberați toți ostaticii israelieni, mai citim în cotidianul american.
Din Courrier International aflăm că executivul israelian a decis să închidă canalul qatarez Al Jazeera, susținând că amenință securitatea statului. Etichetat ca „organ de propagandă Hamas” de către Netanyahu, Al Jazeera era una dintre ultimele instituții media internaționale încă prezente în Gaza. Închiderea sa a provocat multe discuții și are loc într-un moment în care Qatarul joacă un rol cheie în negocierile pentru un armistițiu în Gaza. Departamentul de Stat se declară „destul de îngrijorat” de decizia Israelului de a închide Al Jazeera, avertizează la rândul său Times of Israel, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. „Credem că Al Jazeera ar trebui să poată opera în Israel, așa cum o face în alte țări din regiune”, adaugă Miller. Aceeași publicație reamintește, însă, că Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Arabia Saudită interzic Al Jazeera să opereze în țările lor, considerând-o un purtător de cuvânt periculos al organizațiilor teroriste.
În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, La Stampa publică un raport care indică „un tsunami de antisemitism pe glob, inclusiv în Italia”. Anti-Defamation League – fondată în 1913 la New York – împreună cu Universitatea din Tel Aviv trag un semnal de alarmă asupra exploziei de cazuri de antisemitism care s-au înregistrat anul trecut în lume. Potrivit raportului, țările cu mai multe „incidente antisemite” comparativ cu 2022 sunt „Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Australia, Italia, Brazilia și Mexic”. ”Datele culese de forțele de ordine, de agențiile guvernamentale, organizațiile evreiești și platformele media arată că în lumea occidentală, comunitățile evreiești se află sub o amenințare tot mai mare”.

(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult