Liderii UE participanți la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles convin asupra concluziilor privind Ucraina cu doar 26 de state membre, fără susținerea Ungariei, anunță Euronews.
„În timp ce toți liderii UE au sprijinit concluziile privind consolidarea apărării europene, prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, nu a dorit să susțină declarațiile privind sprijinul continuu al blocului față de Kiev, forțând adoptarea acestor declarații doar de către celelalte 26 de state membre. Între timp, toți liderii au convenit asupra declarațiilor privind consolidarea apărării colective a blocului, care fac trimitere la o inițiativă în cinci puncte prezentată la începutul acestei săptămâni de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care vizează reînarmarea continentului”. Printre concluzii se află angajamentul de a urma o politică de „pace prin forță”, care implică continuarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, dar și necesitatea unei încetări a focului condiționate. „Orice armistițiu sau încetare a focului poate avea loc doar ca parte a procesului care conduce la un acord de pace global”, se arată în concluzii. Textul precizează, de asemenea, că „orice astfel de acord trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, care să contribuie la descurajarea viitoarelor agresiuni rusești”.
În urma întâlnirii cu liderii europeni, președintele ucrainean a declarat că țara sa își dorește pacea, „dar nu cu prețul renunțării la Ucraina”, scrie BBC. Într-o postare distribuită pe platforma X, Volodimir Zelenski le-a cerut națiunilor europene să continue să implice Ucraina în negocierile de pace, în timp ce a salutat „Planul ReArm Europe”. Liderul ucrainean a solicitat sprijin din partea liderilor europeni pentru a convinge Rusia să accepte un armistițiu parțial referitor la oprirea atacurilor aeriene și navale cu arme cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a testa voința reală a Moscovei de a încheia războiul izbucnit în februarie 2022.
Într-un mesaj adresat liderilor celor 27 de state membre ale Uniunii şi citat de France 24, președinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, a avertizat că „Europa se confruntă cu un pericol clar și imediat de o amploare pe care niciunul dintre noi nu l-a experimentat în viața de adult”. Discuțiile de la summit au fost alimentate şi de propunerea președintelui francez, Emmanuel Macron, de a deschide o „dezbatere strategică” privind protecția aliaților europeni prin descurajarea nucleară a Franței, idee criticată de Moscova. Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a remarcat că „O umbrelă nucleară ar servi ca un factor de descurajare foarte serios faţă de Rusia”, idee susținută şi de prim-ministrul polonez, Donald Tusk. Alte state membre au fost mai circumspecte, reafirmându-și dorința de a rămâne legate de Statele Unite pentru a asigura securitatea continentală. „Nu cred că ar trebui să renunțăm la ceea ce avem în ceea ce privește angajamentul nuclear”, a subliniat cancelarul german în funcție, Olaf Scholz, al cărui succesor probabil, conservatorul Friedrich Merz, și-a exprimat dorința de a discuta despre opțiunea franceză.
Rusia a denunțat discursul de miercuri al președintelui francez, declarând că vede o „amenințare” în propunerea sa de a proteja Europa sub umbrela nucleară franceză și acuzându-l că dorește ca „războiul să continue”, scrie La Libre Belgique. „Desigur, aceasta este o amenințare împotriva Rusiei. Dacă el ne vede ca pe o amenințare” și „spune că este necesar să folosim arme nucleare, să ne pregătim să folosim arme nucleare împotriva Rusiei, desigur, aceasta este o amenințare”, a declarat ministrul rus de externe. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului l-a acuzat pe președintele francez că dorește ca „războiul să continue” în Ucraina, într-un moment în care Rusia și Statele Unite și-au anunțat intenția de a merge mai departe cu negocierile de pace. Dmitri Peskov a spus că discursul președintelui Macron este „cu adevărat extrem de conflictual”. „Cu greu poate fi perceput ca un discurs al unui șef de stat care se gândește la pace. Franța se gândește mai mult la război”, a spus el, denunțând și „retorica nucleară” a președintelui francez și „pretenția sa de leadership nuclear în Europa”.
Presa internaţională încearcă să afle „Cât valorează armatele europene în faţa Statelor Unite, Rusiei și Chinei?”. „În timp ce alianța dintre Statele Unite și aliații săi europeni din cadrul NATO nu a părut niciodată atât de fragilă, liderii Bătrânului Continent iau în considerare crearea unei forțe de apărare comune, independentă de Washington”, scrie Courrier International. Jurnaliștii de la cotidianul spaniol El Pais citează date de la Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS), un institut de cercetare britanic specializat în „analiza forțelor armate globale”, pentru a compara puterea militară cumulată a 38 de țări de pe teritoriul european cu cea a Statelor Unite, Rusiei și Chinei. Aceste 38 de țări includ cele 27 de națiuni ale Uniunii Europene, care nu sunt toate membre ale NATO, dar și Turcia și Marea Britanie, care aparțin alianței. „În general, se pare că această Europă extinsă ar domina numeric celelalte puteri în multe domenii”. Însă Financial Times consideră că „cifrele rămân o măsură brută pentru evaluarea puterii militare a unei țări” și subliniază, de asemenea, lipsa capacității operaționale a armatelor țărilor membre NATO. La aceasta se adaugă o lipsă de coeziune generală.
„După Ucraina, Rusia se va simți autorizată să atace şi alte țări?” se întreabă publicaţia italiană Il Corriere Della Sera. „În 2025, după primul telefon între Donald Trump și Vladimir Putin, fiecare zi pare a fi o revoluție sau o răsturnare a vechii ordini mondiale, în cazul în care mai există. Un vârtej continuu, în care unele detalii importante riscă să se piardă”. „Datorită noului statut de superputere conferit de Trump, Rusia își poate imagina din nou o lume împărțită în sfere de influență, ca în vechile vremuri ale URSS-ului. Pentru că acesta a fost întotdeauna visul Kremlinului: redescoperirea unei puteri pierdute odată cu dizolvarea imperiului sovietic şi exercitarea acesteia într-o formă nu foarte ‘blândă’ față de țările care făceau parte din el. Nu este greu de imaginat starea de spirit actuală a multor țări care sunt într-un fel aproape de Rusia”.
Moscova urmărește un acord cu guvernul de la Damasc prin care să și poată păstra bazele militare din Siria, scrie The Wall Street Journal. „Lipsa de claritate a administrației Trump față de Siria a lăsat un vid pe care Moscova caută să îl umple. Întrucât aliații SUA din Orientul Mijlociu nu sunt prea siguri încotro s-ar îndrepta administrația Trump în privința Siriei, ei ezită să ofere fonduri de urgență noului guvern. Această situație îi oferă Rusiei neașteptata șansă nu doar de a-și menține prezența, ci și de a și-o întări. Pentru Moscova, principalul atu ar fi acela de a-și păstra bazele militare din Siria, care i-ar întări semnificativ poziția în zonă”. „Rusia dispune de puține alternative în alte părți. Moscova mai are acces la bazele aeriene din Libia, controlate de Khalifa Hafter. Ea a negociat în vederea înființării unei baze navale acolo, dar fără succes, după cum afirmă oficiali libieni, europeni și americani. Acum, Rusia dispune de o nouă șansă pentru a-și reinstaura prezența în Siria, după cum s-ar putea ca Damascul să-și găsească astfel un partener care ar putea bloca influența Turciei și Iranului – cele două principale puteri din regiune”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
