Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 8 aprilie 2024

Revista presei internaţionale, 8 aprilie 2024

scris de Z.V.
123 Afisari

Presa internaţională comentează rezultatele alegerilor prezidenţiale din Slovacia, unde Peter Pellegrini, câștigător detaşat, a fost ales noul președinte al ţării. Potrivit majorităţii presei slovace, această victorie a candidatului populist întărește și mai mult guvernul premierului pro-rus Robert Fico.

Revista presei

La Bratislava, un sentiment de dezamăgire a domnit în tabăra susținătorilor diplomatului pro-european Ivan Korcok, un „simbol al sloganului democratic ‘noi’”, așa cum îl prezentase cotidianul Dennik N. „Fico şi-a însuşit și palatul prezidențial”, titrează cotidianul Sme, iar Aktuality.sk adaugă că Palatul prezidenţial a fost cucerit. Analizând ce înseamnă victoria lui Pellegrini, cotidianul online Postoj.sk estimează că „după aceste alegeri dezbaterea politică va lua chiar mai mult decât înainte forma unei lupte pentru caracterul statului”. Pellegrini a promis că va rămâne stabilă coaliția de guvernământ și că va sprijini guvernul, citează The Slovak Spectator. Cu o rată de participare nemaivăzută din 1999, alegerile prezidențiale slovace aduc legitimitatea care îi lipsea premierului Fico, în special în fața zecilor de mii de slovaci care ies în stradă de luni de zile pentru a protesta faţă de reformele sale în justiție, remarcă Le Monde şi precizează că Pellegrini o va înlocui pe actuala președintă Zuzana Caputova, centristă și pro-europeană, care a renunțat la candidatură, epuizată de atmosfera politică toxică din țara sa după epidemia de Covid-19 și războiul din Ucraina.
La Kiev, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu are suficiente obuze pentru acțiuni contraofensive şi că se confruntă cu o lipsă de arme cu rază lungă de acțiune, citează Korespondent. În context, Coreea de Sud promite că Seulul va oferi Ucrainei un pachet de ajutor pe termen mediu și lung, în valoare de 2,3 miliarde de dolari, anunţul în acest sens fiind făcut de către ministrul sud-coreean de externe, Cho Tae-yul, la o întâlnire a NATO cu participarea reprezentanților țărilor partenere din regiunea Indo-Pacific, inclusiv Japonia, Australia și Noua Zeelandă, notează Ukrinform. În plus, Seulul va oferi 12 milioane de dolari pentru reabilitarea soldaților ucraineni răniți, această contribuţie urmând a fi făcută prin fondul fiduciar al NATO pentru sprijinirea Ucrainei. Cho Tae-yul a promis că va continua să sprijine Ucraina, menţionând că ajutorul militar acordat Rusiei de către regimul din Coreea de Nord afectează nu numai securitatea Europei, ci și securitatea Peninsulei Coreene și a regiunii Indo-Pacific, iar transferul de tehnologii militare de către Moscova și furnizarea de petrol rafinat către Phenian amenință regimul global de neproliferare nucleară, adaugă Ukrinform.
Cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență a NATO, Diario de Noticias constată că, odată cu sfârșitul Războiului Rece, organizaţia a intrat într-o perioadă de naivitate, crezând că pacea a devenit piesa-cheie în șahul politic european, însă Vladimir Putin a venit să ne amintească faptul că Europa tunurilor, a împușcăturilor și a nebuniei războinice continuă să facă parte din filosofia de guvernare a unora, iar această viziune a relațiilor dintre state este inspirată de o interpretare imperialistă, retrogradă și nostalgică a intereselor marilor puteri. Abundența de materii-prime, industriile de război și de propaganda împotriva democrațiilor occidentale sunt ingredientele care permit regimului lui Putin să reprezinte o amenințare existențială la adresa restului Europei, precum și a țărilor din Asia Centrală şi aici găsim justificarea consolidării NATO, care trebuie să se concentreze în mod fundamental pe protejarea Europei și a Atlanticului de Nord, comentează Diario de Noticias. NATO sărbătorește 75 de ani consolidată, cu obiectivul de a proteja Ucraina și cu prudență în fața unei eventuale reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, titrează El Periodico. „Aliații înțeleg urgența de a-şi intensifica eforturile atunci când vine vorba de apărarea aeriană, vom revizui inventarele și vom vedea dacă există vreo modalitate prin care pot furniza mai multe sisteme de apărare aeriană, în special sisteme Patriot, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei întâlniri a miniștrilor de Externe ai Alianței Atlantice și a ședinței Consiliului NATO-Ucraina, la care a participat şi ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, pentru a face un bilanț al situației de pe teren, scrie ziarul spaniol. Potrivit lui Stoltenberg, singura modalitate de a obține o pace durabilă în Ucraina este să avem forțe armate ucrainene puternice, citează El Periodico şi adaugă că Berlinul s-a angajat să aloce 600 de milioane de euro pentru finanțarea transportului de muniție coordonat de Cehia, Londra oferă 10.000 de drone, Finlanda va contribui cu 188 de milioane de euro, iar Franța va furniza rachete și vehicule blindate.
Între timp, Administrația Biden poartă discuții cu Rusia și cu națiunile aliate pentru a încerca să împiedice Moscova să poziționeze o armă nucleară anti-satelit în spațiu, a declarat Pentagonul, citat de Politico, conversațiile accelerându-se în ultimele săptămâni, după dezvăluirea publică a dezvoltărilor spațiale din Rusia. În ceea ce privește colaborarea cu aliații și partenerii, Statele Unite au insistat pentru reafirmarea angajamentului față de Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, care interzice utilizarea rachetelor nucleare în spațiu, menționează Politico şi aminteşte că purtătorul de cuvânt al Departamentului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, a declarat că America a susținut o rezoluție la ONU care să avertizeze țările împotriva punerii pe orbită a armelor nucleare.
În timpul vizitei sale în China, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avertizat că vor exista consecinţe serioase dacă firmele chineze ajută Rusia în războiul din Ucraina, citează Financial Times, subliniind că vizita survine într-un moment în care Washingtonul și Beijingul sunt în dezacord pe o serie de subiecte, precum accesul la tehnologii de vârf, viitorul Taiwanului sau aplicația video TikTok. Totuşi, Washingtonul și Beijingul au convenit să poarte „discuții intense privind creșterea echilibrată”, a declarat Trezoreria SUA, la încheierea discuțiilor dintre secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, și omologul ei chinez, He Lifeng, la Guangzhou, anunţă Frace 24. Aceste viitoare discuţii reprezintă o nouă încercare de a stabiliza relațiile tensionate dintre cele două țări şi vor facilita un dialog despre dezechilibrele macroeconomice, SUA temându-se că subvențiile masive injectate de guvernul chinez în tehnologii, energie verde, vehicule electrice sau baterii vor inunda piața globală cu produse low-cost, punând în dificultate companiile din aceste sectoare din afara Chinei, explică France 24. Secretarul de stat american, Antony Blinken, este de asemenea de așteptat să meargă în China, în următoarele săptămâni, adaugă France 24.
În ultimele luni, tensiunile dintre China și Filipine, care își afirmă tot mai mult revendicările teritoriale, au atins niveluri nemaivăzute de ani de zile, observă La Libre Belgique. China desfășoară patrule de luptă în disputata Mare a Chinei de Sud, locul unor incidente recente cu Filipine, în momentul în care această țară participă la exerciții militare comune cu Statele Unite, Japonia și Australia, informează ziarul belgian. Exercițiile navale și aeriene şi un summit trilateral între președintele american Joe Biden, omologul său filipinez Ferdinand Marcos Jr. și premierul japonez Fumio Kishida, programat pentru 11 aprilie, la Casa Albă, au loc după mai multe incidente între navele chineze și filipineze în apropierea atolilor din largul Filipinelor, în ultimele luni, detaliază La Libre Belgique şi subliniază că Beijingul priveşte cu îngrijorare întărirea legăturilor militare dintre Statele Unite și Filipine, văzute de gigantul asiatic ca o modalitate de a contracara pretențiile sale teritoriale în regiune, ca şi discuţiile dintre Filipine și Japonia privind un pact de apărare care să permită ambelor țări să desfășoare trupe una pe teritoriile celeilalte, după ce Manila a încheiat deja la un acord similar cu Australia și Statele Unite.

Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult