Războiul comercial al președintelui SUA, Donald Trump, a generat bulversarea burselor americane, europene și asiatice, în timp ce prețul petrolului scade, pe fondul temerilor legate de o recesiune globală, constată Financial Times.
După anunțul lui Trump privind noile tarife, mai mult de cincizeci de țări au abordat guvernul american pentru negocieri, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, scrie The Hill și precizează că Bessent a avertizat că discuțiile pot dura câteva luni și că taxele vamale vor rămâne în vigoare între timp. În plus, Bessent a declarat că „nu există niciun motiv” pentru ca tarifele să provoace o recesiune economică și a minimalizat neliniștea provocată de anunțarea tarifelor, citează ABC News. Trump a declarat un război economic mondial, dar ce face Europa? întreabă Il Corriere della Sera, iar EUObserver răspunde: UE se pregătește pentru o dispută îndelungată cu Washingtonul privind tarifele, Maroš Šefčovič, comisarul UE pentru comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, avertizând că Trump pare hotărât să transforme sistemul comercial global. Țările Uniunii Europene încearcă, la Luxembourg, să identifice un front comun împotriva tarifelor anunțate de liderul de la Casa Albă, miniștrii responsabili de comerț ai celor 27 dezbătând impactul acestora și subliniind că principalul obiectiv al Uniunii, în acest moment, este găsirea unui mesaj unificat care să reprezinte o platformă de negociere cu Washingtonul pentru eliminarea tarifelor – dar care să servească, de asemenea, drept ‘armă de atac’ imediată, dacă această eliminare va fi imposibil de realizat, notează Jornal Economico. Pe de altă parte, tarifele anunţate de Trump dau un nou impuls pentru a grăbi intrarea în vigoare a acordului comercial dintre Mercosur și Uniunea Europeană, ambele părți având de câștigat prin accelerarea acordului menit să creeze un hub comercial înfloritor, opinează O Globo. Mercosur și UE au împreună 718 milioane de locuitori și un PIB de 22 de trilioane de dolari, comparabil cu cel al Statelor Unite. Cele două blocuri au un comerț echilibrat: în 2023, sud-americanii au exportat în valoare de 54 de miliarde de euro în UE și au importat în valoare de 56 de miliarde de euro. Prin reducerea tarifelor și a altor bariere, tratatul va permite creşterea acestor valori, generând locuri de muncă și venituri de ambele părți, detaliază O Globo.
Nimic nu va mai fi la fel și vom asista la apariția unei lumi cu trei mari blocuri economice și geopolitice, care uneori vor fi aliate, alteori rivale și, în unele cazuri, dacă lucrurile vor merge prost, ar putea deveni, chiar, dușmane, atenționează Diario de Noticias. Aceste blocuri vor fi cel al Americilor, condus de SUA; cel european, organizat în jurul UE; și, în cele din urmă, cel chinez, care are acces la uriaşele rezerve de materii prime și de energie ale Rusiei. Alte puteri vor gravita în jurul acestor blocuri și vor încerca să se poziționeze în conformitate cu interesele lor naționale respective, precum Regatul Unit, Canada, India, Brazilia și Japonia, preconizează Diario de Noticias.
La Cairo, reuniunea între regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și președintele francez Emmanuel Macron s-a concentrat pe situația din Gaza, anunță Middle East Monitor. Pe lângă discuțiile în trei asupra situației din Gaza, vizita președintelui francez este și o oportunitate de a ridica relațiile franco-egiptene la rangul de parteneriat strategic, cu semnarea a numeroase acorduri de cooperare, notează Courrier International. Vizita președintelui Macron în Egipt este de o mare importanță pentru ambele țări, într-un moment deosebit de periculos și sensibil, având în vedere deteriorarea situației umanitare din Gaza și impactul conflictului asupra securității și stabilității Orientului Mijlociu, analizează Egypt Today, subliniind importanța întâlnirii dintre președintele egiptean și omologul său francez, care au asistat la semnarea mai multor acorduri și memorandumuri de înțelegere între cele două țări, în diverse domenii.
Între timp, în SUA, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au trecut pe agenda discuțiilor bilaterale probleme legate de Gaza, de Iran și de taxele vamale, informează The Washington Post. Cei doi lideri au relații călduroase, dar, potrivit analiștilor, această întrevedere de ultimă oră dezvăluie, totodată, vulnerabilitatea Israelului în privința taxelor vamale și a oricăui acord care ar interveni între SUA și Iran, consemnează ziarul american.
Dezghețul relațiilor franco-algeriene a fost confirmat de recenta vizită la Alger a șefului diplomației franceze, Jean-Noël Barrot. Primit de președintele Algeriei, Abdelmadjid Tebboune, și de ministrul de externe Ahmed Attaf, șeful diplomației franceze a trasmis un mesaj puternic din partea președintelui Macron privind reconstruirea unei cooperări de la egal la egal, notează Le Matin d’Algerie. Un semnal al acestei dorințe de reconciliere este reactivarea imediată a tuturor mecanismelor de cooperare dintre Paris și Alger, fie că este vorba de securitate, justiție, mobilitate sau economie, ambele părți intenționând să relanseze schimburile în mod concret și eficient. În planul securității, serviciile de informații ale celor două țări își reînnoiesc contactele, având loc și deschiderea unui dialog strategic privind situația din Sahel, adaugă ziarul algerian.
Liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune bogată în resurse naturale, au participat recent la un summit cu reprezentanții Uniunii Europene, la Samarkand, în Uzbekistan. Împreună, liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Uzbekistanului, Tadjikistanului și Turkmenistanului au sărbătorit apariția unei „noi ere”, promițând un „parteneriat strategic” bazat pe „angajamentul reciproc” în relațiile lor cu Uniunea Europeană, scrie Le Figaro. În cadrul acestui prim summit dintre Uniunea Europeană și țările din Asia Centrală a fost anunțat un parteneriat strategic între regiuni, care prevede cooperarea pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, extracția de materii prime, energie curată și conectivitate digitală, precizează Euronews. De asemenea, la summit s-a discutat despre o gamă largă de propuneri de cooperare, între ele numărându-se crearea Coridorului de Transport Trans-Caspic – care va ocoli Rusia – cu obiectivul de a reduce la jumătate călătoriile pe uscat între Europa și Asia Centrală, adaugă Euronews. Ca un bun început al noului capitol al cooperării, Uniunea Europeană a lansat un pachet de 12 miliarde de euro pentru regiunea Asiei Centrale, în cadrul programului său de investiții Global Gateway, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Samarkand, reține The Astana Times.
Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA
