Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 8 decembrie

Revista presei internaţionale – 8 decembrie

scris de Z.V.
22 afisari

Războiul din Ucraina, implicarea Chinei în Orientul Mijlociu și revolta din Iran se numără printre subiectele dezbătute pe larg în presa internațională.
„Revista Time a anunţat Personalitatea Anului 2022 – cea care a avut cea mai mare influenţă asupra evenimentelor anului. Printre finalişti s-au aflat Elon Musk, preşedintele chinez Xi Jinping, protestatarii din Iran, guvernatorul statului american Florida Ron DeSantis, Liz Cheney, membră a Congresului SUA, însă câştigătorul acestei distincţii este preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, informează CNN. Publicația ucraineană Babel, citând parlamentul de la Kiev, consemnează un bilanț al distrugerilor cu consecințe umanitare grave după 286 de zile de război: „armata rusă a distrus în Ucraina 38.000 de clădiri rezidențiale, 2.719 școli și peste 1.250 de instituții medicale”. Între timp continuă și răpirea de copii din teritoriile ocupate, semnalează Ukrainska Pravda: „Ramzan Kadîrov răpește copii din regiunea Luhansk pentru a-i transforma în ucigași. Invadatorii duc copiii în Cecenia pentru «educație patriotică». Există deja peste 100 de astfel de cazuri de deportare a adolescenților”. Tot în Luhansk, într-o altă „operațiune”, medici aduşi din Rusia au examinat „15.000 de copii între 2 și 17 ani”, constatând că „70% din ei au nevoie de îngrijiri medicale speciale”, iar sub acest pretext copiii sunt deportați în Rusia. Concomitent, Kremlinul continuă să lanseze amenințări voalate. Putin a declarat miercuri că „riscul unui război nuclear este în creştere”, deși a insistat că Rusia îşi consideră arsenalul nuclear drept un simplu factor de descurajare defensiv, transmite Reuters. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de Ria Novosti, a declarat că „globalizarea în stil american s-a încheiat” deja și că ar fi început „construirea unui nou sistem, financiar și logistic”, independent de Occident. În teren lucrurile nu se prezintă însă la fel de bine, astfel că „Rusia caută să îngheţe luptele în Ucraina pe timpul iernii pentru a-şi întări forţele în vederea unui nou asalt la primăvară”, a declarat miercuri şeful NATO, Jens Stoltenberg, citat de La Libre Belgique. În UE continuă controversele legate de blocarea unui ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina de către Ungaria, în încercarea de a-și debloca banii ce îi revin din fondul de redresare, înghețați din cauza abuzurilor contra statului de drept. Acum, scrie portalul european Politico, Consiliul UE i-a cerut Comisiei să reevalueze reformele adoptate recent de Budapesta pentru ca nivelul fondurilor înghețate să fie stabilit conform „principiului proporționalității”.
Comisia Europeană a inițiat între timp proceduri legale contra Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, încercând să aplaneze disputa dintre Beijing și Vilnius, informează EUObserver. Lituania este sancționată comercial și diplomatic de către China fiindcă i-a permis acum un an Taiwanului să-și deschidă o reprezentanță oficială la Vilnius. Pe de altă parte „China a anunţat miercuri o relaxare generală a regulilor sanitare contra Covid-19, renunţând la abordarea strictă faţă de virus după manifestaţii istorice în toată ţara”, care persistă de 10 zile, relatează cotidianul francez Le Figaro, care apreciază că vorbim de o „schimbare radicală faţă de norma în vigoare de aproape trei ani”. Dar evenimentul zilei e fără îndoială vizita în Arabia Saudită a preşedintelui chinez Xi Jinping. „Întâlnirea dintre centrul de putere economică globală şi gigantul energetic din Golf are loc în condiţiile în care relaţiile Arabiei Saudite cu Washingtonul sunt tensionate, din cauza criticilor americane referitoare la abordarea Riadului în privința drepturilor omului şi a sprijinului saudit pentru reducerea producţiei de petrol, înaintea alegerilor din SUA”, comentează Reuters. The Wall Street Journal consideră că ce-i unește pe Xi și pe sauditul MBS este convingerea că „declinul Americii le oferă șansa de a juca un rol de frunte în afacerile mondiale”. Britanicul The Economist apreciază că „încurajați de prețul mare al petrolului și de creșterea economică, monarhii din Golf se simt în putere: ei cred că acesta e momentul lor, când pot ieși din umbra Americii. Biden va trebui să accepte un rol mai mare al Chinei în regiune. Însă ambele părți trebuie să admită că China nu poate înlocui pe deplin America în Golf”. Din Israel, The Jerusalem Post crede că prin această vizită China își va consolida poziția influentă în Orientul Mijlociu. Întâlnirea e un „element crucial” al „strategiei pe termen lung a lui Xi de a obține în cele din urmă dominația politică și economică chineză pe scena globală”. Revista americană Foreign Affairs explică într-o analiză intitulată „Orientul Mijlociu într-o eră multipolară” de ce „flirtează aliații Americii cu Rusia și China”, atenționând însă că, spre deosebire de Washington, „Moscova și Beijingul au [doar] clienți, nu aliați”.
The Washington Post titrează „Revoltele din China și Iran dezvăluie limitele hărțuirii guvernamentale”, propunând drept variantă a definiției hărțuirii „ce le fac regimurile tiranice propriilor popoare”. Remarcând că ambele regimuri au bătut ușor în retragere, dar sunt departe de a fi pe punctul să cadă, The Post conchide că pentru ambii tirani „rețeta perfectă a stabilității – pe care ei o consideră totuna cu supraviețuirea regimului – este represiunea. Pentru ei revolta nu e răspunsul previzibil al poporului în fața presiunii permanente a regimului; e un test al voinței lor politice incitat de puteri străine”. Revista americană The Atlantic anunță că guvernul de la Teheran a declarat că desființează „poliția moralității” – „o mică victorie” pentru protestatari, care însă nu-i împacă, întrucât „pentru ei e doar începutul”. Foreign Policy consideră că desființarea unității e o concesie nesemnificativă: „Sistemul s-a dedat la atât de multe abuzuri, inclusiv uciderea a cel puțin 60 de minori în cursul actualelor proteste, încât nu poate obține vreo legitimitate. În lipsa unor reforme majore care să meargă mult dincolo de abolirea poliției moralității, e probabil ca Republica Islamică să rămână un sistem politic aflat într-un conflict fundamental cu o mare parte a populației Iranului”.

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS