Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 8 februarie 2021

Revista presei internaţionale, 8 februarie 2021

scris de Z.V.
23 afisari

Presa internațională s-a preocupat în acest weekend cu precădere de problemele campaniilor de vaccinare anti-Covid-19, de tensiunile internaționale legate de Aleksei Navalnîi, de primul discurs de politică externă al noului președinte american, cât și de lovitura de stat din Myanmar.

Revista presei

În editorialul său de vineri, cotidianul britanic The Financial Times vorbește despre o „cursă globală între vaccinuri și mutații”. Cu cât campaniile de vaccinare vor fi mai rapide și mai cuprinzătoare, cu atât mai mult vor scădea șansele apariției unor noi mutații care teoretic ar putea ajunge să fie rezistente la vaccinuri. Motiv pentru care țările bogate trebuie să se asigure că și populația țărilor sărace e imunizată rapid: „un rezervor persistent de infecții în țările mai sărace riscă să dea naștere unor tulpini rezistente care să forțeze economiile mai bogate să se închidă din nou și să reia de la zero întreaga campanie de vaccinare”. Sâmbătă Beijingul a anunțat aprobarea „condiţionată” a unui al doilea vaccin conceput în China, CoronaVac al companiei Sinovac, transmite France 24. Testele la scară mare din Brazilia au arătat o rată de eficacitate a vaccinului de circa 50% împotriva infectării şi de 80% pentru evitarea cazurilor ce necesită intervenţie medicală. Într-un interviu pentru ziarul Welt am Sonntag, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că ar fi dispus să fie vaccinat cu vaccinul rusesc Sputnik V sau cu unul chinez, dacă vor fi aprobate în UE. El a subliniat că cele mai importante sunt „eficiența, siguranța și accesibilitatea” lor, iar nu implicarea lor în „lupte geopolitice”. Ultimele teste arată că Sputnik V are o eficacitate de 91,6%. Rai News consideră că în Italia campania de imunizare decurge bine: „suntem prima țară din UE la numărul de vaccinări, iar până în martie 7 milioane de italieni vor fi vaccinați”. Cu un milion de persoane inoculate, „aproape am terminat prima fază a vaccinării, care include persoanele din căminele de bătrâni și angajații din sănătate”. În schimb Comisia Europeană e criticată pentru lentoarea generală a vaccinării în UE, iar președinta ei, Ursula von der Leyen, a respins din nou sâmbătă în ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung criticile cum că UE ar fi întârziat să încheie acorduri de precomandă. Dificultăţile de aprovizionare se datorează unei „penurii mondiale de componente importante pentru producția vaccinurilor”, s-a apărat ea. De altfel ea a primit vineri și sprijin din partea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron, precizează La Libre Beligue. Acuzații similare se formulează și în SUA, unde revista The Atlantic apreciază campania de vaccinare ca fiind „în stil sovietic”. Dacă ai părinți în vârstă și vrei să-i programezi la vaccin, vei descoperi că trăiești „într-o economie a penuriei, într-o lume a cozilor și zvonurilor, un tărâm tenebros al favoritismului și incompetenței – o lume nu tocmai deosebită de URSS în epoca Brejnev”. Pagina de limbă franceză a site-ului Euronews a publicat vineri o analiză a sistemului medical din România, sub titlul „«Neglijență, ignoranță și corupție»: De ce a avut România în trei luni două incendii soldate cu decese”. „Șirul incendiilor din spitale a dezvăluit adânci fisuri în sistemul sănătății din România”, dintre care reținem „sub-finanțarea”, „infrastructura extrem de precară”, „lipsa unei strategii coerente, a obiectivelor clare”, „nivelul ridicat al corupției, administrația politizată și ineficientă, precum și nivelul ridicat al emigrației în rândul personalului medical”.
În Rusia continuă scandalul cu ramificații internaționale pricinuit de încarcerarea lui Aleksei Navalnîi, și The New York Times relata vineri că el a ajuns „din nou în instanță, de această dată pentru calomnie”. „În acest nou proces el nu riscă o nouă condamnare la închisoare”, ci pare mai degrabă „o modalitate de a-i târî în continuare echipa de colaboratori prin tribunale”. Într-o scrisoare transmisă din închisoare, Navalnîi a afirmat că „ei pot să se agațe de putere și s-o folosească în scop personal numai bazându-se pe frica noastră. Dar noi, depășind teama, ne putem elibera patria de această clică de ocupanți hoți”. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a vizitat vineri Moscova pentru a solicita „eliberarea opozantului și o «investigație transparentă» asupra cauzelor otrăvirii lui Navalnîi”, informează publicația spaniolă ABC. Numai că el a avut parte de o primire neașteptată, relatează săptămânalul parizian Le Nouvel Observateur: la doar câteva ore după discuțiile dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și Borrell, Rusia a expulzat trei diplomați din Germania, Polonia și Suedia, pe motiv că participaseră la adunări „ilegale” în sprijinul lui Navalnîi. Cotidianul belgian Le Soir comentează și el: „Călătoria lui Borrell la Moscova se încheie cu o umilință pentru UE”, un deznodământ „de coșmar” pentru Borrell, care a ieșit de la întâlnirea cu Lavrov „recunoscându-și neputința”. Și portalul european EUobserver titra vineri: „Rusia îl umilește pe Borrell la Moscova”. Borrell a încercat să se pună bine cu Lavrov atacând SUA pe tema Cubei, lăudând vaccinul Sputnik V, evitând să pomenească războiul din Ucraina și renunțând să-l mai viziteze pe Navalnîi în închisoare. Lavrov, în schimb, a replicat acaparând microfonul la conferința de presă pentru a denunța UE și SUA.
În SUA, Joe Biden „se detaşează complet de diplomația lui Trump”, consideră ziarul francez Le Figaro, referindu-se la „primul lui mare discurs privind noua politică externă americană”. Principalele direcții anunțate sunt sistarea sprijinului pentru coaliția saudită în războiul din Yemen, contracararea politicilor Chinei și Rusiei, suspendarea retragerii trupelor din Germania, presiune asupra juntei din Myanmar și reluarea „conducerii morale” a Americii în lume. Cotidianul britanic The Guardian apreciază discursul drept o „gură de aer proaspăt” și un „re-angajament în favoarea multilateralismului”, comentând că ar fi exagerat să vorbim de o „doctrină Biden”, din moment ce ea este în esență o reiterare a unor vechi obiective americane după o pauză de patru ani. Ce e important e că Biden se angajează să folosească diplomația drept principal instrument, nu războaie, vânzări de arme, sancțiuni și amenințări. Cotidianul conservator american The Wall Street Journal nu vede mai nimic bun în discurs, cel puțin nu în privința Orientului Mijlociu. Administrația Biden „revine la strategia anormală a lui Barack Obama pentru Orientul Mijlociu”, care nu respectă principiul fundamental „întărește-ți aliații și pedepsește-ți inamicii”. „Abandonul îngrădirii [Iranului], subminarea descurajării, retrogradarea aliaților și îmbogățirea inamicilor sunt componentele esențiale ale strategiei Obama-Biden. O astfel de abordare din partea unei superputeri nu e numai anormală, e alarmantă.” The Times of Israel preia mesajul transmis duminică de ayatolahul Ali Khamenei: „înainte ca Iranul să revină în acordul nuclear, SUA trebuie să ridice sancțiunile”, precizând că vineri cei mai importanți diplomați din Marea Britanie, Franța, Germania și SUA au discutat pentru prima oară după trei ani problema Iranului. Joe Biden a anunțat însă la CBS News că nu va ridica sancţiunile impuse Iranului pentru a-l aduce înapoi la masa negocierilor.
În Myanmar se menține atmosfera tensionată de după lovitura de stat militară de săptămâna trecută. „Aproximativ 100.000 de protestatari s-au adunat pe străzile celui mai mare oraş din Myanmar, Yangon, pe fondul intensificării furiei populare”, informează BBC. Demonstraţii paşnice au avut loc în cel puţin zece oraşe pentru a doua zi consecutivă, „cele mai mari proteste de până acum împotriva loviturii de stat” și în semn de solidaritate cu guvernul înlăturat al lui Aung San Suu Kyi, aflată încă în arest. În contextul protestelor, noua juntă militară a dispus închiderea serviciilor de internet, mai precizează BBC. Agenția Reuters a transmis însă duminică că „furnizorul de servicii de telecomunicații norvegian Telenor a anunțat că a restabilit rețeaua de date în Myanmar, după ce primise în ziua precedentă dispoziție să întrerupă serviciile”. Acest aspect e comentat de editorialul ziarul american The Washington Post, conform căruia, cum Facebook e folosită în Myanmar pentru aproape orice, ea a ajuns să se confunde cu însuși internetul. Și din cauză că Facebook a înlăturat manipulările și incitările juntei din paginile sale, militarii au dispus blocarea accesului la ea. Din Israel, The Jerusalem Post încearcă să prezică cum va evolua situația în Myanmar: „Ce se va întâmpla acum? Probabil un nou președinte și comandant suprem îl va înlocui pe Min Aung Hlaing în câteva săptămâni, după care va urma o nouă perioadă prelungită de regim militar. Sancțiuni străine? Cu siguranță. Proteste populare? Aproape cert. Vărsări de sânge și represiune masivă? Destul de posibil. Armata a mai făcut așa ceva”. (Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult