Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 8 februarie 2022

Revista presei internaţionale, 8 februarie 2022

scris de Z.V.
47 afisari
Seria discuțiilor pe axa Vest – Rusia, cu scopul de a detensiona criza ucraineană, continuă cu întrevederea dintre liderul francez, Emmanuel Macron, și președintele rus, Vladimir Putin.
În cursul întâlnirii, liderul de la Kremlin i-a transmis omologului său francez că ambii împărtășesc îngrijorările referitoare la securitatea Europei. „Doresc să îi mulțumesc pentru faptul că Franța își asumă mereu cea mai activă parte în procesul elaborării unor soluții principiale în zonă”, a spus președintele rus, citat de TASS. Iar după cum arată Ria Novosti, Emmanuel Macron a afirmat că „Este necesar ca toată lumea să se comporte responsabil când vine vorba de securitate, este necesar dialogul, este mai important ca niciodată. Acest dialog este necesar pentru că este singurul care permite asigurarea stabilităţii și a securităţii reale pentru continentul european”.
Presa internațională se întreabă ce poate aduce nou această întâlnire. Înaintea sosirii sale la Moscova, pentru convorbiri cu președintele rus, Emmanuel Macron spera că va putea ajunge la o „soluție istorică” în privința crizei din Ucraina, scrie The Guardian. „Macron, a cărui diplomație a fost întărită de faptul că Franța deține în prezent președinția Uniunii Europene, a spus că s-a aflat mereu într-un dialog susținut cu președintele Putin” și că “responsabilitatea noastră este aceea de a găsi o soluționare istorică” a problemelor legate de securitatea europeană. “Cred că președintele Putin este dispus să facă asta”, a mai spus Macron. După discuțiile purtate în Rusia, Emmanuel Macron se va deplasa marți la Kiev, pentru o întâlnire cu președintele ucrainean, amintește The Guardian.
Kremlinul nu este la fel de optimist că discuțiile dintre cei doi președinți vor duce la o cale decisivă de ieșire din criză, dar se așteaptă ca Macron să propună niște modalități de dezamorsare a tensiunilor din Europa. După cum arată purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS, “Situația este prea complexă ca să ne putem aștepta la o detensionare decisivă în decursul unei singure întâlniri”.  Peskov a mai spus că nu se poate discuta despre o detensionare completă atâta vreme cât guvernele occidentale continuă să vorbească despre un atac rusesc iminent asupra Ucrainei. Peskov a mai afirmat că, în ultimele zile, Moscova nu a auzit nimic nou în privința garanțiilor de securitate pe care le pretinde.
Eforturile diplomatice sunt dublate de demersuri militare care vizează consolidarea flancului estic al NATO în eventualitatea unei confruntări ruso-ucrainene. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, a declarant că Alianța ia în considerare “mai multe ajustări pe termen lung ale prezenţei în estul NATO”. “Dacă Rusia își doreşte mai puţin NATO în apropierea frontierelor, va obține exact opusul”, a afirmat Stoltenberg la o conferinţă de presă alături de preşedintele polonez Andrzej Duda. La rândul său, Marea Britanie va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Polonia în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident pe tema Ucrainei, a anunţat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, citat de The Independent. Obiectivul este “de a arăta că putem să lucrăm împreună şi de a transmite un semnal clar că Marea Britanie este alături de Polonia”, a arătat responsabilul britanic. Tot cu 350 de militari își va suplimenta și Germania prezența militară în Lituania, după cum anunță ministrul german al Apărării. Potrivit responsabilului de la Berlin, “Ne consolidăm contribuția în ceea ce privește forțele de pe flancul estic al NATO și transmitem un semnal clar al determinării noastre către aliați, pe care vrem să îi asigurăm că pot conta pe Germania”.
În timp ce demersurile diplomatice continuă în efortul de a detensiona criza ucraineană, Bruxelles-ul caută modalități de a proteja gospodăriile și companiile de o posibilă criză energetică din cauza escaladării tensiunilor în regiune, scrie publicația grecească Naftemporiki. Dacă Rusia va invada Ucraina, UE se va confrunta cu o serie de probleme, cum ar fi creșterea prețurilor la gaze, o posibilă criză a migrației și amenințări asupra securității cibernetice. De aceea, UE elaborează măsuri de urgență pentru a contracara aceste riscuri. Prioritatea planului de urgență al UE este însă rezolvarea problemelor legate de o reducere a fluxurilor de gaze dinspre Rusia, care, în calitate de cel mai mare furnizor al Europei, reprezintă aproximativ 40% din importuri. Dependența UE de gazul rusesc este considerată de mult timp drept o frână în capacitatea UE de a impune sancțiuni Rusiei. În ultimele săptămâni, înalți oficiali ai UE au demarat acțiuni diplomatice pe lângă marii producători de gaz natural lichefiat, precum SUA, Azerbaidjan și Qatar, solicitând livrări suplimentare.
Pe lângă criza ucraineană, presa internațională continuă să urmărească si evoluție pandemiei de coronavirus, punând accent pe măsurile de siguranță pe care le aplică diverse state. La scurt timp după ce Austria a devenit prima țară din Europa care prevede obligativitatea vaccinului anti-Covid pentru adulți, alte țări membre ale blocului comunitar, precum Italia și Spania, se pregătesc să relaxeze restricțiile. De luni în Italia sunt mai puține restricții și mai multe deschideri, chiar dacă guvernul rămâne precaut și menține certificatul verde, arată agenția ANSA. Dintre măsurile de relaxare anunțate, ANSA amintește Super Green Pass cu durată nelimitată, sistem nou pentru carantină (redus la jumătate, adică la cinci zile pentru cei nevaccinați) si pentru învățământul la distanță, iar elevii se vor întoarce aproape toți în sălile de clasă. Italia renunță la obligativitatea purtării măștilor în aer liber în zona albă de vinerea viitoare, când până și discotecile se vor putea redeschide cu prezentarea certificatului verde, cu purtarea măștii (dar nu pe ring) și la o capacitate la 50%. Spania se pregătește, la rândul său, de relaxarea unor restricții. După cum informează Cadena Ser, în cursul acestei săptămâni va fi suspendată obligația purtării măștii în aer liber. Măsura, introdusă în decembrie pentru a limita răspândirea variantei Omicron, va fi eliminată miercuri, potrivit unor surse guvernamentale.
Publicația portugheză Diario de Noticias se întreabă dacă este nevoie de o federalizare a Uniunii Europene, chiar dacă marile provocări cer un răspuns comun. „Mai multe crize care nu sunt simetrice, dar care sunt paneuropene, cer răspunsuri la scară europeană. Înseamnă asta oare că utilitatea Europei se schimbă? Și, dacă da, este inevitabil ca răspunsul să fie un transfer de suveranitate, așa cum doresc mulți, sau este posibil să avem o împărtăşire mai mare fără diluarea statelor?”. În ceea ce privește criza ucraineană, „Este clar că răspunsul trece prin NATO. Dar alianța atlantică nu presupune o pierdere a suveranității. Suntem aliați, angajați, cu limitări de suveranitate în sfera apărării și securității, dar nu suntem o federație militară. Nici nu avem nevoie să fim”, comentează Diario de Noticias.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult