Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 8 iunie 2022

Revista presei internaționale, 8 iunie 2022

scris de Z.V.
28 afisari

Conflictul din Ucraina și efectele sale la nivel global se află în centrul atenției presei internaționale.
În cadrul reuniunii desfăşurate în sistem video-conferinţă a miniştrilor apărării din ţările din Formatul „Bucureşti 9”, ministrul bulgar al apărării a solicitat mai mult ajutor pentru Ucraina, transmite postul național de radio de la Sofia.

Ministrul Zakov a explicat că numai unitatea şi solidaritatea în cadrul NATO şi UE sunt „răspunsul adecvat la încercările Rusiei de a destabiliza Europa şi de a reformula regulile ordinii internaţionale”.
O altă publicație bulgară, 24 CHASA, precizează că miniștrii apărării din B9 au discutat poziții comune cu privire la punctele de pe ordinea de zi a NATO, care urmează să fie decise la viitoarea reuniune a miniștrilor apărării NATO din 15-16 iunie și la summitul de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie. ”Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea capacităților de descurajare și apărare ale Alianței și pe consolidarea Flancului Estic, rolul NATO și al UE în sprijinul Ucrainei și noul Concept strategic al Alianței care urmează să fie adoptat la Madrid”.
Cotidianul belgian Le Soir consemnează un moment tensionat la ONU, în care preşedintele Consiliului European a denunţat atrocităţile comise de Rusia în materie de violenţe sexuale.
Charles Michel a acuzat direct Moscova de faptul că a produs o criză alimentară prin războiul declanșat, ceea ce a atras plecarea din sală a ambasadorului rus la ONU, Vassili Nebenzia, înlocuit de un adjunct.
Ukrainska Pravda notează că unele publicații și foști oficiali din Occident au început să declare public că Ucraina trebuie să renunțe la o parte din propriile teritorii pentru a-l ‘liniști’ pe liderul rus, Vladimir Putin. Aceştia îşi justifică poziţia afirmând că, în caz contrar, vor avea loc sacrificii și mai mari sau lumea va trece printr-o criză și mai gravă. Societatea și autoritățile ucrainene, însă, critică astfel de „sfaturi” şi nu sunt de acord să recurgă la concesii în faţa invadatorilor ruşi.
Le Monde consacră un întreg dosar crizei alimentare determinate de conflictul din Ucraina. Cităm câteva din titlurile acestui dosar: ”Grâul ucrainean, ostatic al războiului”, ”Uniunea Europeană încearcă să mobilizeze rute feroviare pentru transportul grâului ucrainean”, ”Putin profită de blocarea porturilor ucrainene pentru a cere ridicarea sancțiunilor”, ”Turcia se propune mediator al crizei cerealelor”, ”Volatilitatea prețului grâului, amplificată de speculațiile financiare”. De altfel, securitatea alimentară a fost una dintre problemele discutate la summitul șefilor de stat și de guvern din 30 și 31 mai de la Bruxelles. La această întâlnire a participat președintele Senegalului, Macky Sall, care în acest an deține președinția rotativă a Uniunii Africane, care a declarat pesimist: „Ne așteaptă ce e mai rău”, reamintește Le Monde. Principalul cotidian francez nu ezită să puncteze problemele de logistică: vagoanele și tirurile stau în așteptare între două și patru săptămâni la granițele Poloniei, României sau Bulgariei, din lipsa infrastructurii necesare. Diferența de ecartament a căilor ferate, supraaglomerarea portului Constanța, lipsa unor depozite disponibile în afara Ucrainei sunt tot atâtea provocări.
Sub titlul ”Între stagflaţie şi recesiune, previziunile sumbre ale Băncii Mondiale”, publicația franceză cu profil economic LES ECHOS avertizează că instituția financiară se teme de repetarea scenariului din anii 1970, când lupta împotriva inflaţiei a determinat creşteri ale ratelor dobânzilor şi a declanşat crize serioase în ţările emergente şi în curs de dezvoltare.
Creşterea preţurilor energiei şi produselor alimentare, ca şi perturbările în aprovizionare şi schimburi comerciale provocate de războiul din Ucraina şi necesara normalizare a ratelor dobânzilor aflată în curs explică esenţialul degradării” previziunilor, detaliază preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, citat de LesEchos, care reamintește că prețurile cărbunelui şi gazului au atins niveluri istorice, nelăsând loc utilizării de combustibili fosili mai puţin scumpi, aşa cum s-a putut realiza în anii 1970.
”Ce au reușit Marea Britanie, Franța și Spania și de ce a eșuat Rusia?” se întreabă publicația americană Forbes, încercând să explice impasul în care se află acum Moscova.
Deși pierderea imperiului a fost uneori dureroasă pentru capitalele Londra, Paris sau Madrid, a existat o soluționare reușită, chiar dacă a fost nevoie de decenii pentru a fi implementată. Spania a trebuit să se împace cu Simon Bolivar și cu sentimentul crescând al națiunii în America Latină. Franța a experimentat aceeași mișcare anticolonială, cel mai puternic în Vietnam și Algeria. Marea Britanie și-a dat seama, după cel de-al Doilea Război Mondial, că imperiul nu mai era sustenabil sau convenabil, iar retragerea cu demnitate a fost cea mai bună cale.
De ce Marea Britanie, Franța și Spania au reușit, în general, iar Rusia, în general, a eșuat în relațiile post-coloniale? În primul rând, Franța, Marea Britanie și Spania au oferit scuze și ajutor fostelor lor colonii. Rusia respinge orice greșeală și, în ceea ce privește Polonia sau Ucraina, de exemplu, afirmă că subjugarea lor a fost pe cât de necesară, pe atât de binevenită.
În al doilea rând, cele trei foste imperii se laudă cu democrații înfloritoare, cu libertăți larg stabilite. Rusia, din păcate, a devenit mai puțin tolerantă și mai puțin deschisă pe plan intern, sub Putin. Concluzia editorialistului de la Forbes este că Rusia a pierdut pentru că pare incapabilă să se împace cu sfârșitul imperiului, incapabilă să încerce să ajungă la o relație de egalitate cu fostele sale colonii și să se scuture de miturile imperiale potrivit cărora ar fi fost bine primită în teritoriile pe care le-a ocupat. ”Rusia are nevoie de un de Gaulle, dar are un Bonaparte”.

Ruxandra Lambru, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult