Un raport elaborat de Eurasia Group, citat de GZeromedia, prezentând principalele riscuri pentru 2025, în lume, arată că trebuie să ne așteptăm la noi viduri de putere, în expansiune, la actori necinstiți îndârjiți și la un risc crescut de accidente periculoase, calcule greșite și conflicte, riscul unei crize geopolitice fiind mai mare ca oricând.
Raportul mai prognozează că Donald Trump va obține, probabil, o încetare a focului în Ucraina, dar ambele părți se vor reînarma și lupte sporadice vor continua pe linia de control. În timp ce țările nordice, țările baltice și Polonia vor sprijini o consolidare a armatei ucrainene în timpul posibilei încetări a focului, iar Franța, Germania, Italia și alte țări vor oferi garanții de securitate Ucrainei și vor consolida apărarea sa și a UE, sancțiunile UE împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare, estimează raportul citat de GZeromedia. În plus, în acest an, o serie de țări de pe continentul american și cel european vor organiza alegeri ale căror rezultate ar putea avea repercusiuni asupra relațiilor internaționale, notează El Universal. Germania și Belarus își vor decide soarta socio-politică la urne, în primele două luni ale anului 2025, în timp ce în Ecuador și în Bolivia vor avea loc alegeri polarizate, Argentina își va reînnoi Senatul, iar Chile și Honduras își vor alege președinții, enumeră El Universal. De asemenea, Canada va fi implicată într-o alegere importantă pentru contextul său politic, încheind aproape un deceniu cu Justin Trudeau ca premier, adaugă ziarul mexican. Viitorul Canadei e în joc, titrează The Telegraph, adăugând că următoarele alegeri generale vor avea loc în octombrie, iar sondajele indică o victorie covârșitoare a conservatorilor, dar oricine va conduce Canada va trebui să se descurce cu președinția lui Donald Trump, care a amenințat țara cu taxe vamale de 25%, în ciuda faptului că cele două state au, teoretic, un acord de liber schimb.
Cu mai puțin de două săptămâni înainte de a depune jurământul, Donald Trump și-a reiterat ambițiile asupra Groenlandei, dar și asupra Canalului Panama, stârnind un val de indignare și de critici. Pentru presa americană, aceste declarații par să arate că Trump ar intenționa să extindă sfera de influență a Statelor Unite. Din vremea lui William McKinley, care a luptat în războiul hispano-american din anii 1930, un președinte american ales nu a mai amenințat atât de flagrant cu folosirea forței pentru a extinde granițele teritoriale ale țării, deplânge The New York Times. Însă consilierii lui Trump văd aceste declarații ca parte a unui plan mai larg de a reduce influența Chinei și Rusiei, menționează The Washington Post. Deloc surprinzător, declarațiile lui Trump au stârnit și o reacție a presei panameze, precum și a președintelui José Raúl Mulino. Citat de La Estrella de Panamá, acesta din urmă a asigurat, însă, că nu va oferi un răspuns înainte de învestirea lui Donald Trump din 20 ianuarie. La rândul său, relatează Panamá América, ministrul panamez de externe, Javier Martínez-Acha, a subliniat că suveranitatea canalului nu este negociabilă, ea face parte din istoria panameză. Canalul nostru are misiunea de a servi omenirea și comerțul ei, aceasta este una dintre marile valori pe care panamezii le oferă lumii, garantând comunității internaționale că nu participă la niciun proiect sau conflict, a adăugat ministrul, citat de La Estrella de Panamá. De asemenea, amenințările proferate de Donald Trump privind folosirea forței militare și a sancțiunilor economice pentru a obliga Danemarca să cedeze Groenlanda sunt o lovitură în spate dată unui aliat apropiat, deplânge cotidianul danez Berlingske. Mai mult, tensiunea este palpabilă între Paris și Donald Trump, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas, denunțând „o formă de imperialism”, ca reacție la amenințările de anexare a Groenlandei, făcute de Trump, iar șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a întărit acest discurs afirmând că nu se pune problema ca Uniunea Europeană să permită unor țări să-i atace granițele suverane, notează France24.
„Dispreț” și „paternalism neocolonial”: afirmaţiile președintelui francez Emmanuel Macron, în special cele potrivit cărora liderii africani au „uitat să mulțumească” Parisului pentru intervenția sa în Sahel, sunt controversate în Africa, dar și în Franța, consemnează La Libre Belgique. Franța a avut dreptate să intervină militar în Sahel împotriva terorismului, din 2013, dar liderii africani au uitat să ne mulțumească, a declarat Emmanuel Macron, luni, la Paris, în cadrul conferinței ambasadorilor, estimând că niciunul dintre ei nu ar gestiona o țară suverană fără această intervenție, amintește La Libre Belgique. Luna trecută, Senegalul și Ciadul au anunțat plecarea soldaților francezi de pe teritoriul lor. Ciadul a fost ultimul punct de ancorare a Franței în Sahel, unde Parisul avea până la 5.000 de soldați în cadrul operațiunii antijihadiste Barkhane, oprită la sfârșitul lunii noiembrie 2022, explică La Libre Belgique. În plus, între 2022 și 2023, alte patru foste colonii franceze, Niger, Mali, Republica Centrafricană și Burkina Faso, au ordonat Parisului să-și retragă armata de pe teritoriile lor, unde aceasta era implantată istoric, și s-au apropiat de Moscova, completează La Libre Belgique.
În paralel cu războiul din Ucraina, Rusia duce și o altă formă de război, din ce în ce mai intens, cu restul Bătrânului Continent, constată Le Monde. Rusia nu are exclusivitate în războiul hibrid; China și Iranul și-au îmbogățit arsenalul cu el, dar eforturile Kremlinului sunt concentrate pe Europa, detaliază ziarul francez. Astăzi, amenințarea este luată în serios, asigură Le Monde și adaugă că secretarul general al NATO, Mark Rutte, vede acest tip de conflict ca pe o „prelungire a frontului de război din Ucraina, dincolo de graniță”, către regiunea baltică și chiar Europa de Vest. Dar europenii nu au o doctrină sau o strategie comună în acest punct și nu viitorul președinte al Statelor Unite îi va ajuta să le formuleze, căci el își conduce propria ofensivă punând ochii pe Groenlanda, ironizează Le Monde și conchide: aici, cel puțin, regele Danemarcei ia măsuri preventive: în ultimele zile, a modificat stema regală pentru a plasa ursul polar, simbol al Groenlandei, la loc de cinste.
Cristina Zaharia, RADOR
