Atenția întregii lumi a fost îndreptată către Vatican, unde în seara zilei de joi fumul alb a anunțat încheierea conclavului și alegerea noului papă.
Revista presei
„Robert Francis Prevost, care și-a ales numele de Leon al XIV-lea, este de origine nord-americană, fiind născut în anul 1955 la Chicago”, a transmis imediat Osservatore Romano. „Membru al Ordinului Sfântului Augustin, trimis în Peru între 1985 și 1998, apoi cu responsabilități la sediul din Roma al ordinului său din 2001 până în 2013, a fost făcut cardinal la 30 septembrie 2023. Are și o licență în matematică”, mai aflăm din oficiosul Vaticanului. Cel mai puțin „american” dintre cardinalii americani are o pregătire misionară și cunoaște bine America Latină, punctează Corriere della Sera, care adaugă că noul pontif are un profil centrist și pragmatic, capabil să mijlocească între diferitele voci ale Americii catolice, o profundă sensibilitate față de problemele sociale și culturale și ar putea da continuitate unui pontificat orientat spre dialog.
Tot de la Roma, agenția ANSA remarcă faptul că, printre primele sarcini ale celui de-al 267-lea Pontif Roman se numără alegerea colaboratorilor săi cei mai direcți și a conducătorilor Dicasteriilor Curiei, guvernul Bisericii universale. O altă decizie pe care noul pontif va trebui să o ia foarte curând va fi confirmarea călătoriei pe care Bergoglio trebuia să o facă în Turcia înainte de sfârșitul lunii pentru aniversarea Conciliului de la Niceea: un eveniment extrem de important la nivel ecumenic.
Călătoria fusese pregătită, iar noul Papă va trebui doar să decidă dacă merge personal, ca primă călătorie a pontificatului său, sau trimite un delegat. Corriere della Sera încheie amintind că acest An Sfânt jubiliar 2025 va fi al doilea din istorie după cel din 1700 în care Poarta Sfântă a fost deschisă de un Papă și va fi închisă de altul.
Noul pontif și-a ales numele de Leon al XIV-lea. După cum explică Euronews, numele papal reprezintă identitatea pe care o asumă un suveran pontif după alegerea sa și sub care își va exercita pontificatul.
„Tradiția de a-și schimba numele, odată ales pe tronul papal, datează din secolul al VI-lea și s-a consolidat ca practică în secolul al X-lea. Din 1555 a devenit o regulă constantă, un semn al unei adevărate transformări spirituale și instituționale. Numele ales reprezintă identitatea pontificatului și aduce adesea un omagiu predecesorilor, sfinților sau idealurilor religioase”, mai adaugă Euronews.
Dincolo de Ocean, Washington Post salută alegerea primului papă american din istorie, supranumit înainte de alegere „yankeul latin”, tatăl său fiind francez. ”Prevost este un demn urmaș al lui Bergoglio, cu aceeași aplecare spre cei nevoiași, cu aceeași dragoste față de poporul ce i-a fost încredințat (în cazul lui Bergoglio argentinienii, în cazul său chilienii), cu aceeași sensibilitate pentru marginali”, notează publicația americană. De altfel, el s-a adresat pelerinilor din piața sf. Petru și cu câteva cuvinte în limba spaniolă. „Putem fi o biserică misionară, o biserică care construiește punți, care este mereu deschisă în a-i primi pe toți – exact ca în această piață, în caritate, dialog și iubire”, a spus el mulțimii uriașe adunate în fața sa.
Un alt subiect abordat de presa internațională este cel al acordului comercial semnat între Statele Unite și Regatul Unit. „Donald Trump a anunțat pe propria rețea de socializare semnarea unui acord comercial „complet și exhaustiv” cu aliatul istoric al Statelor Unite, Marea Britanie. Potrivit „Financial Times”, acordul ar permite Regatului Unit, care tocmai a semnat o înțelegere comercială cu India, să reducă taxele vamale cu 25% la exporturile sale de oțel, aluminiu și automobile către Statele Unite. Cotidianul economic francez Les Echos reține că acesta va fi primul acord comercial al Statelor Unite cu partenerii săi de când furtunosul miliardar de la Casa Albă a impus taxe vamale uriașe bunurilor importate în SUA. Uniunea Europeană rămâne însă impozitată cu 25% pe oțel, aluminiu și automobile, ceea ce îi îngrijorează pe producătorii britanici. „Totuși, un acord este un acord”, salută The Guardian, constatând că premierul britanic a obținut mai mult decât a obținut orice altă țară până acum. Dar, după cum observă editorialistul britanic, Starmer nu a fost singurul care avea nevoie de un rezultat rapid. Trump avea o reputație de menținut ca negociator, iar americanii începeau să fie neliniștiți că nu ajunge la niciun rezultat.
„Nu este clar dacă avem de-a face cu o victorie pentru echipele de negociatori sau cu un semn că atât SUA, cât și Marea Britanie erau puțin disperate. Așadar, ambele părți erau dornice să considere acordul drept o victorie pentru ele”, mai citim în The Guardian, care amintește în încheiere că, în așteptarea detaliilor, piețele bursiere europene au deschis în creștere.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
