Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale, 9 noiembrie 2021

Revista presei internaţionale, 9 noiembrie 2021

scris de Z.V.
28 afisari

Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția pandemiei de coronavirus, în contextul în care cifrele zilnice de îmbolnăvire și deces cresc inclusiv în țări care au vaccinat o parte importantă a populației. „Restricțiile se înăspresc în toată Europa pentru a combate o pandemie a nevaccinaților”, titrează The Independent.

Revista presei

“Europa încearcă să-și consolideze arsenalul pentru gestionarea pandemiei pe fondul exploziei numărului de cazuri. Sunt instituite sau înăsprite restricții dure asupra libertăților acelora care nu pot sau nu vor să se vaccineze. E vizibil și că efectul vaccinării inițiale se disipează, fiind administrate acum doze booster”. “România deține acum titlul de neinvidiat de a fi statul UE cu cea mai mare mortalitate per capita. Țara a înregistrat săptămâna trecută 591 de decese legate de Covid-19 – cel mai mare bilanț al morților atins de la începutul pandemiei”, mai amintește The Independent. Record de îmbolnăviri și în Germania, care a raportat o incidență săptămânală de 201 cazuri pozitivate la 100.000 de persoane, un record faţă de cifra de 197 înregistrată în decembrie. După cum notează Le Figaro, „În timp ce rata de vaccinare în Germania a stagnat sub 70%, autoritățile au cerut în ultimele zile ca populația să fie vaccinată. Această creștere a cazurilor vine în condițiile în care Germania este într-un tumult politic după alegerile parlamentare din septembrie. Partidele care negociază în prezent o nouă coaliție pentru a forma un guvern până la începutul lunii decembrie au exclus până acum vaccinarea obligatorie și stabilirea de noi închideri, cel puțin pentru cei vaccinați”.
Europa are nevoie de 470 de miliarde de euro anual pentru a atinge obiectivele climatice în următorii ani, afirmă preşedintele Comisiei Europene, citată de RAI News. În discursul său susţinut la Conferința anuală privind bugetul UE, Ursula von der Leyen a arătat că „Pentru a atinge obiectivele climatice europene pentru 2030, avem nevoie de o investiție de aproximativ 470 de miliarde de euro pe an și acesta este motivul pentru care 30% din fondurile Next Generation EU și cadrul financiar multianual sunt utilizate în lupta împotriva schimbărilor climatice”. În același timp, responsabilul european a subliniat că „În următoarele luni, vom monitoriza cu atenție progresul fiecărui stat în investiții și reforme. Suntem serioși cu privire la redresarea noastră, la tranziția digitală, la echitatea socială”. Potrivit RAI News, Von der Leyen a avertizat că “regulile pentru plățile de redresare sunt clare: necesită o verificare a sistemului pentru a detecta și a corecta, dacă este necesar, în special corupția, frauda și conflictele de interese care afectează fondurile din Planul de Redresare, deoarece cetăţenii Europei sunt cei care plătesc pentru toate acestea”.
Un alt subiect discutat tot mai des în ultima perioadă este problema securităţii aprovizionării cu gaze naturale. Ziarul turcesc Yeni Șafak scrie că „dacă în secolul 19 cărbunele a fost în prim plan, în secolul 20 petrolul, fără îndoială resursa energetică de bază a acestui secol rămâne gazul natural”. Ţările Uniunii Europene îşi acoperă jumătate din necesarul de gaze naturale din Rusia. Din acest motiv, atunci când Rusia măreşte cantitatea pe care o furnizează, ţările UE se relaxează, iar când o reduce, acest lucru devine o problemă importantă. Dificultatea de a acoperi aceste cereri cu gazoductele existente, lipsa de dorinţă a Rusiei de a furniza gaz natural şi tensiunile existente între Rusia şi ţările membre UE le obligă pe acestea să caute noi alternative”, comentează Yeni Șafak.
Tot din presa de limbă turcă răzbate o întrebare care frământă și nemulțumește autoritățile de la Ankara. Ziarul Milliyet se întreabă de ce este Turcia sancționată pentru că a cumpărat sistemul rusesc de rachete S-400 iar India, care a achiziționat același sistem, beneficiază de o situație preferențială. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI), cu sediul la Stockholm, Moscova a fost principalul furnizor al Indiei de echipamente în domeniul apărării, încă din 1960. În perioada 2012-2020, Moscova a acoperit 55% din importurile de armament ale Indiei. În timp ce este de așteptat că Rusia să livreze Indiei, până la sfârșitul acestui an, o primă parte a bateriilor de rachete S-400, în Senatul SUA au început o serie de demersuri intense pentru a excepta India de la aplicarea sancțiunilor prevăzute în legislația CAATSA. Acest lucru se întâmplă în aceeași perioadă în care Turciei i se aplică sancțiuni din cauză că a cumpărat S-400, remarcă Milliyet. Și continuă comentând că „de fapt, nu trebuie să aibă de suferit blocul de securitate pe care America vrea să îl formeze cu Australia, Japonia și India împotriva Chinei”. Totodată, ziarul turc vorbește de “un dublu standard” al administraţiei americane, care susține, pe de o parte, că sistemul rusesc S-400 din Turcia ar putea periclita avioanele americane și ale NATO însă pe de altă parte nu are nicio problemă cu rachetele rusești din India deasupra cărora zboară avioanele F-35 cumpărate recent de Japonia.
Între timp, la Beijing, Partidul Comunist intenţionează să deschidă calea pentru un al treilea mandat pentru preşedintele Xi Jinping, arată La Libre Belgique. Obiectivul ar fi acela de a întări poziţia de putere a lui Xi în vederea congresului partidului din 2022, în aşa fel încât un al treilea mandat să fie posibil. Xi ar fi primul lider care rămane în funcţie pentru un al treilea mandat după Mao Zedong. Iar The Guardian comentează că „În contextul în care relațiile Chinei cu Vestul continuă să se deterioreze, multe capitale vestice se întreabă ce fel de putere va încerca să devină China în viitorul apropiat. În iulie, președintele Xi a declarat că partidul său și-a îndeplinit obiectivul fundamental de a construi o societate moderat prosperă pentru toată lumea și a eradicat sărăcia extremă. El a mai arătat că reunificarea cu Taiwanul reprezintă o misiune istorică și un angajament de nezdruncinat al partidului pe care îl conduce”.

Florin Matei

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult