Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 9 noiembrie

Revista presei internaționale – 9 noiembrie

scris de Z.V.
42 Afisari

”Alegerile de la jumătatea mandatului: două Americi față în față”, titrează Le Monde, remarcând climatul de polarizare absolută care amenință democrația americană.

În joc este controlul Congresului, iar alegătorii ar putea produce o reconfigurare a puterii în Statele Unite, notează Wall Street Journal, explicând că Partidul Republican ar putea câștiga majoritatea în Camera Reprezentanților, dar lupta este strânsă și pentru Senat. În multe state, cursele electorale sunt pe muchie de cuțit, constată și New York Times, subliniind că rezultatul votului va avea implicații majore pentru agenda președintelui Joe Biden. Politico preia avertismentele unor oficiali electorali din statele-cheie potrivit cărora anunțarea rezultatelor ar putea întârzia mai multe zile întrucât numărarea voturilor necesită timp și ar putea dura mai mult decât se așteaptă alegătorii. Acest avertisment a fost lansat în speranța de a contracara dezinformarea, violența politică și intimidarea lucrătorilor electorali, în condițiile în care teoriile false despre alegerile americane continuă să prolifereze. De altfel, disputele cu privire la monitorizarea scrutinului sunt în creștere, după cum remarcă Washington Post, care mai scrie și că oficialii se tem că întârzierile în numărarea voturilor vor alimenta acuzațiile de fraudare a alegerilor.
The Hill se întreabă ce impact ar putea avea alegerile de la jumătatea mandatului asupra războiului dintre Rusia și Ucraina, iar Politico notează deja temerile Kievului că o victorie a republicanilor ar putea reduce sprijinul american. NBC News observă totuși că reprezentanți de top ai Partidului Republican au încercat să atenueze aceste îngrijorări, exprimându-și susținerea pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei.
Pe frontul de luptă, Kievul confirmă „pierderile colosale” suferite de trupele ruse în apropiere de Pavlivka, în regiunea Doneţk, transmite agenția ucraineană RBC, care amintește că portalul rus independent de știri Meduza a scris că militarii din Brigada 155 Pușcași Marini a Flotei Pacificului au trimis o scrisoare guvernatorului regiunii Primorie, în care se plâng că ordinele primite de la comandantul lor au dus la pierderi uriașe – aproximativ 300 de oameni în doar patru zile. În replică, Ministerul rus al Apărării a negat informațiile despre înregistrarea unor pierderi semnificative în rândul rezerviștilor mobilizați în zonă, acuzând că autoritățile ucrainene și aliații lor occidentali sunt implicați în difuzarea ”în mod deliberat a unor dezinformări pentru a discredita forțele armate ruse și pentru a crea o dispoziție negativă în rândul cetățenilor ruși’, transmite Interfax. New York Times comentează că respingerea acestor informații de către Kremlin ar putea da de înțeles că autoritățile de la Moscova devin tot mai interesate să ridice moralul opiniei publice rusești. Cotidianul american preia totodată de pe pagina de știri Verstka mărturia unui supraviețuitor rus al luptelor din zonă, care povestește că unității lui i s-a ordonat să sape tranșee de apărare în apropierea pozițiilor ucrainene, dar oamenilor li s-au dat doar trei sape și niciun fel de provizii. Din momentul în care forțele ucrainene și-au lansat atacul cu obuze, ofițerii ruși au fugit imediat, lăsându-și oamenii, neinstruiți, în fața tirului artileriei și al elicopterelor, mai spune soldatul rus.
Între timp, președintele Zelenski sugerează posibilitatea unor negocieri de pace cu Moscova, observă The Times of Israel, comentând că este o schimbare față de refuzul manifestat anterior de a discuta cu președintele Putin, dar perspectivele unei înțelegeri sunt scăzute. Potrivit agenției ucrainene RBC, principala condiție pentru reluarea negocierilor cu Rusia este restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei. De cealaltă parte, Ministerul rus de Externe a anunțat că Rusia nu are condiții prealabile pentru negocierile cu Kievul, ”cu excepția unei condiții esenţiale ca Ucraina să dea dovadă de bunăvoință”, notează publicația rusă Gazeta.
Ukrinform scrie că Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuk, și premierul României, Nicolae Ciucă, au discutat despre situația securității în contextul agresiunii continue a Rusiei. Prokopciuk a mulțumit părții române pentru asistența umanitară și pentru celelalte ajutoare furnizate, precum și pentru primirea cetățenilor ucraineni care au fost siliți să-și părăsească locuințele. Ambasadorul ucrainean la București a subliniat și gravele consecințe pe care agresiunea rusă le are nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra întregii Europe, mai notează Ukrinform.
”Haosul climatic se intensifică”, observă Le Monde, în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Euronews, subliniază că „schimbările climatice reprezintă provocarea centrală a secolului nostru”. Guterres prezidează Conferința Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, COP 27, ce se desfășoară în Egipt, iar cuvintele sale în discursul inaugural au fost decisive, ba chiar dure, remarcă Euronews. Însă, în ciuda urgenței climatice, conferința se desfășoară într-un context geopolitic în care îngrijorările legate de mediu pierd teren în fața crizei energetice, constată Les Echos. Ziarul francez avertizează că vara fierbinte din acest an ar putea oferi o imagine în mărime naturală asupra dramelor latente viitoare, în condițiile în care recordurile de căldură se acumulează pe planetă. De altfel, potrivit unui raport ONU, ultimii opt ani au fost cei mai fierbinți din istorie, mai remarcă Les Echos.

(Carolina Ciulu)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult