Războiul din Ucraina continuă să preocupe presa internațională.
„Incursiunea Ucrainei pe teritoriul Rusiei irită elitele de la Moscova” este titlul analizei apărute în Washington Post, care preia o declarație a directorului CIA, William J. Burns, în cursul uneia dintre rarele sale apariții publice alături de omologul său britanic, Richard Moore, care a avut loc recent la Londra. Șeful CIA a calificat atacul-surpriză al armatei ucrainene drept un „succes tactic important”, care a dezvăluit aspectele vulnerabile ale Rusiei, dar care „nu pare să grăbească sfârșitul războiului”. Cu toate acestea, intrarea în Kursk a fost „un demers care demonstrează îndrăzneala și vitejia ucrainenilor… din dorința lor de a schimba regulile jocului”, adaugă înaltul oficial american. Pe de altă parte, „nu este clar cât de mult va mai putea Ucraina să controleze teritoriul cucerit, iar operațiunea nu și-a atins unul dintre principalele sale obiective, respectiv acela de a sili Rusia să-și retragă trupele din actualul atac îndreptat asupra orașelor din estul Ucrainei”. După cum spune șeful contraspionajului american, „îngrijorarea elitelor de la Moscova este legată de direcția unui război care este pe cale să intre în cel de-al treilea an. În pofida încordării manifestate în rândul societății ruse, astăzi nu există nicio dovadă palpabilă din care ar reieși că puterea lui Putin slăbește”, se mai arată în sinteza prezentată de Washington Post.
Aflat în Italia la Forumul Ambrosetti de la Cernobbio, președintele Zelenski susține că a pregătit un plan de pace pe care dorește să îl împărtășească cu Joe Biden, Kamala Harris și Donald Trump, citim în Corriere della Sera. „Planul va fi un factor de descurajare puternic pentru Rusia și va putea pune capăt războiului în condiții diplomatice”, a spus liderul ucrainean, fără a oferi mai multe detalii. La rândul său, premierul italian Giorgia Meloni a exprimat sprijinul Romei pentru Kiev, adăugând: „Singurul lucru care nu îl putem face acum este să abandonăm Ucraina în voia sorții”.
Și EURONEWS notează că Giorgia Meloni a reiterat sprijinul Italiei pentru Ucraina, explicând că Italia are, pe de o parte, un interes național, care vizează protejarea statului de drept, iar pe de altă parte, ajutorul reprezintă o formă de protest împotriva unei țări care a decis să-și exploateze dominația militară pentru a invada o alta, mai slabă. Site-ul de știri precizează că la Forumul de la Cernobbio a fost prezent și comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Paolo Gentiloni, care a vorbit despre un posibil nou împrumut către Kiev în valoare de 50 de miliarde de euro.
Conflictul din Ucraina are reverberații și dincolo de limitele frontului. Le Monde notează că drone ruse au penetrat spațiul aerian al NATO, traversând porțiuni din teritoriul României, respectiv al Letoniei. „Două state NATO denunță încălcarea spațiului lor aerian de către dronele rusești”, titrează la rândul său cotidianul La Repubblica. Politico reia știrea, precizând că a fost vorba de mai multe drone și că două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au fost trimise de la o bază aeriană românească în cursul nopții pentru a monitoriza situația. „Deși NATO nu are informații care să indice vreun atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat, aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase. Aliații NATO sunt solidari cu România” – a declarat purtătorul de cuvânt adjunct interimar al NATO, Matthias Eichenlaub, citat de Politico.
Emmanuel Macron rezolvă în sfârșit puzzle-ul numirii noului premier: propunerea sa din acest week-end este Michel Barnier, care ar putea conduce un guvern minoritar, aflăm din Le Parisien. Președintele francez se bazează pe un om experimentat din dreapta gaulistă, remarcă La Stampa, care reamintește că acesta a fost negociatorul șef al UE în negocierile cu Londra pentru Brexit. „Michel Barnier, în vârstă de șaptezeci de ani, oferă garanții Europei și piețelor într-o fază delicată pentru finanțele publice, urmând ca sub bagheta sa să fie aprobată legea bugetului”.
După speculațiile apărute în Journal de Dimanche potrivit cărora „președintele Emmanuel Macron a negociat direct cu Marine Le Pen pentru a se asigura că formațiunea acesteia nu va respinge propunerea de premier”, Le Figaro scrie că lidera formațiunii Reuniunea Națională a dezmințit orice implicare sau promisiune de susținere pentru Barnier. Iar cotidianul de stânga Liberation recapitulează principalele capitole care îl așteaptă pe Michel Barnier la Matignon. „Dosarele de mediu blocate se adună cu speranță în sertarele noului premier: adaptarea la încălzirea globală, biodiversitatea, energia. Asociațiile de profil speră că Barnier, cunoscător al acestor subiecte, va aborda rapid problema, pentru că tranziția ecologică nu poate aștepta, Franța fiind deja mult rămasă în urma propriilor obiective fixate prin Acordul de la Paris, avertizează Liberation.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
