Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 9 septembrie

Revista presei internaționale – 9 septembrie

scris de Z.V.
76 Afisari

După ce a onorat timp de șapte decenii măreția Coroanei britanice, cel mai longeviv conducător de țară din lume, Regina Elisabeta a II-a a ieșit din scena vieții joi seara, la vârsta de 96 de ani, anunță presa internațională.

Regina Elisabeta a II-a a îndrumat monarhia în partea corectă a Istoriei, scrie The Times, de la Londra. În 2015, domnia sa o depășea în lungime pe cea a stră-străbunicii ei, Regina Victoria, iar în 2016, la moartea Regelui Thailandei, după șaptezeci de ani de domnie, devenea cel mai vârstnic monarh și cel mai vârstnic șef de stat din lume, scrie Le Monde. O regină cu simțul datoriei, care i-a impus un grad înalt de imparțialitate, celebră, dar enigmatică, bogată, dar umilă, tradiționalistă, dar pragmatică, mondenă, dar discretă, Elisabeta a II-a a călătorit prin epoci, alternând subtil aceste paradoxuri, o descrie Le Monde. Cu o domnie extraordinară, în timpul căreia s-au perindat 15 prim-miniștri britanici și 14 președinți americani, Elisabeta a II-a rămâne o figură stoică, aproape atemporală în ochii publicului, notează revista Time. Regina Marii Britanii lasă în urmă o țară total diferită de cea al cărei tron l-a moștenit, trecând de la un imperiu, la un jucător mai mic pe scena lumii, dar cu o regină care a rămas liderul suveran a 15 națiuni – inclusiv Australia, Canada și Noua Zeelandă – și șeful unui Commonwealth de peste 50 de națiuni, consemnează The New York Times. Regina Marii Britanii a reușit cu brio să ghideze monarhia prin deceniile de schimbări turbulente, elogiază The Guardian. „Bonne nuit, Madame!”, își ia rămas-bun The Sun de la regina care a câștigat respectul și inimile britanicilor și întregii lumi.
Războiul din Ucraina rămâne în atenția comunității internaționale. Aliații Kievului s-au întâlnit în Germania pentru a continua să-și coordoneze ajutorul militar către Ucraina și pentru a discuta despre provocările pe care le ridică conflictul din această țară, informează La Libre Belgique. Această a cincea întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, la invitația ministrului american al Apărării, Lloyd Austin, la Baza americană Ramstein, este menită să arate unitatea și solidaritatea aliaţilor Ucrainei, subliniază ziarul belgian. SUA au aprobat încă 675 de milioane de dolari în arme pentru Ucraina, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, notează Politico, amintind că, de când a început războiul, în februarie, SUA au oferit Ucrainei peste 10 miliarde de dolari în asistență de securitate. Anunțul lui Austin a venit cu câteva momente înainte ca secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, să dezvăluie, la rândul său, că administrația Biden va oferi 2 miliarde de dolari în finanțare militară externă pe termen lung Ucrainei și celor 18 vecini ai săi, inclusiv membrilor NATO și partenerilor regionali, cei mai expuși riscului unei viitoare agresiuni ruse, scrie ABC News. Pachetul de 2,2 miliarde de dolari, care ar trebui să fie aprobat de Congres, ar urma să ofere aproximativ 1 miliard de dolari Ucrainei, iar restul ar fi împărțit între țări precum Republica Cehă, Estonia, Georgia, Grecia, Kosovo, Letonia și Lituania, potrivit Associated Press, în timp ce Slovacia, Polonia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Moldova și Slovenia vor primi și ele fonduri, explică Newsweek. Vizita de joi, la Kiev, a secretarului american de stat Anthony Blinken este, totodată, menită să pregătească scena în vederea unei ‘Super Cupe’ diplomatice, care va avea loc în această lună, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, unde Administrația Biden va încerca să obțină un sprijin general pentru Ucraina, deși țările în curs de dezvoltare se confuntă cu nesiguranța alimentară, iar statele europene se așteaptă la o creștere a costurilor energiei în iarna ce va urma, adaugă The Washington Post. Într-un comentariu publicat în Financial Times, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că Rusia va testa unitatea aliaților în lunile următoare și le-a cerut să suporte costul sprijinirii Ucrainei, în fața posibilelor întreruperi de curent sau chiar a tulburărilor sociale. Stoltenberg a avertizat că ne confruntăm cu șase luni dificile, dar trebuie să menținem cursul și să facem față tiraniei, trebuie să alegem în ce lume vrem să trăim. „Dacă Rusia încetează să lupte, va fi pace”, a subliniat Stoltenberg în Financial Times și a continuat: „Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune independentă. Avem responsabilitatea morală de a sprijini această democrație independentă din inima Europei”.
Banca Centrală Europeană intensifică lupta împotriva inflației, chiar dacă perspectivele Europei se întunecă, pe fondul războiului economic cu Rusia, scrie The Wall Street Journal. BCE a majorat dobânda cheie cu 0,75%, într-o mișcare fără precedent, pentru a combate inflația record, în timp ce o criză energetică împinge Europa în pragul recesiunii, completează ziarul american. Perspectiva recesiunii în Europa este o îngrijorare pentru întreaga planetă, titrează O Globo din Brazilia. Dacă nu se va întâmpla nimic în războiul din Ucraina sau la Kremlin care să determine Rusia să restabilească aprovizionarea cu gaze a Europei la nivelurile normale, încălzirea populației iarna viitoare va depinde de angajamentul Uniunii Europene de a promova o reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze, iar încetinirea economică va afecta nu doar Europa, ci și China și Statele Unite, atenționează ziarul brazilian.
În cadrul unui nou raport întocmit de ONU privind Indicele Dezvoltării Umane (IDU), organizația avertizează că perspectivele privind educația, prosperitatea economică și creșterea speranței de viață au regresat în întreaga lume după pandemie, citează Le Monde. Merg înapoi ca racul nu doar țările sărace sau în curs de dezvoltare, ci toate, constată Rai News. Mai mult decât un salt în viitor, este un triplu salt înapoi în trecut, scrie Rai News și detaliază: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, PNUD, explică faptul că, pentru prima dată de când a fost creat, în urmă cu peste 30 de ani, Indicele Dezvoltării Umane a scăzut doi ani la rând, în 2020 și 2021, anulând câștigurile din ultimii cinci ani. Inversarea tendinței este aproape universală, atenționează Rai News: peste 90% dintre țări au înregistrat o scădere a scorului Indicelui Dezvoltării Umane în 2020 sau 2021 și mai mult de 40% a scăzut în ambii ani, demonstrând faptul că pentru multe țări criza încă se agravează./czaharia/atataru

(Cristina Zaharia – RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult