Acasa Sport-AutoAuto TEST: Renault Clio, muza pentru oras

TEST: Renault Clio, muza pentru oras

scris de Ziua Veche
13 afisari

Clio este un model de succes al Renault, motiv pentru care a cunoscut o intreaga paleta de variante, dar si o productie neintrerupta de aproape doua decenii. Ajuns la a treia generatie in 2005, noul Clio a fost lansat anul acesta cu un usor face-lift vizibil atat la exterior cat si la interior. Am testat 473 de kilometri, pe aproape toate tipurile de teren, noul Clio cu motorizarea 1.4 benzina, 100 de cai putere, si varianta de echipare Exception, la pretul de 11.550 de euro cu TVA. Continuator al longevivului R5, Clio a aparut pe piata in 1990 si s-a impus in clasa supermini. Asamblat la Strasbourg, Bursa si Delhi, Clio este conceput pe o platforma Nissan B pe care francezii au folosit-o pentru a construi un alt model de mare succes, Dacia Logan, iar japonezii pentru Tiida. Asadar, daca nu preferati un autovehicul mai larg, precum Logan, puteti opta pentru un Clio la un pret ceva mai ridicat, dar cu mai multe optiuni si accesorii. Producatorul nu a intervenit prea mult la partea de design exterior, s-a umblat putin la grila fata ca sa se inscrie in gama Laguna-Megane-Fluence, la blocurile optice, s-au retrasat cateva linii. In interior schimbarea este mai vizibila.

 

Incepand cu asezarea pupitrului de pe consola centrala si pana la diversele elemente- accesorii precum lumina de sub scaune atunci cand se opreste motorul, butonul de start-stop, senzorul de parcare, cheia maini libere, computerul de bord, tempomatul, portul de usb pentru redare audio, multitudinea de comenzi de pe volan. Aici am remarcat pastrarea manetelor scurte, intalnite initial la varianta sport. Pentru o masina de gama ei, fara pretentii de a fi limuzina, Clio este dotata cu o multitudine de gadgeturi care o fac foarte comoda. Deranjante au fost spatiile de depozitare, destul de putine si incomod amplasate. In schimb, torpedoul este incapator si luminat. Un plus pentru instalatia de sonorizare, care fara prea mari pretentii de marca, suna foarte bine pentru acustica unei masini din clasa supermini.

Usor de manevrat

Clio pe care l-am testat a avut sub capota un motor pe benzina de 1.4 litri si 100 de cai putere. In ciuda celor nici 1200 de kilograme, motorul n-a dat prea multe semne ca ar misca masina cu repeziciune. Din contra, Clio s-a dovedit destul de lenes, dar comod de condus, mai ales in oras, datorita directiei foarte usoare. Pozitia inalta la volan, cursa pedalelor destul de moale si dimensiunile reduse (4 metri lungime, 1,7 metri latime), fac din Clio un client fidel al metropolei. Aceasta este, de fapt, si tinta declarata a producatorului, cum declara si Monica Anghel, imagine a noului Clio in Romania, cu ocazia lansarii. Trecand peste parcursul urban, nu inainte de a preciza ca am inregistrat un consum mediu de 9,4 litri/100 de km, am testat masinuta pe autostrada, pe serpentine si chiar pe drumuri usoare de munte. Tinuta de drum este buna, antifonarea la fel, viteze de 130 de km/h nefiind percepute la nivel de zgomot in habitaclu. Consumul in regim extraurban a fost de 6,5 litri/100 de km. El a urcat pe serpentinele pe care le-am parcurs cum ar fi cele din pasul Rucar-Bran. Pe acest traseu, masina a supravirat usor, efect aparut oarecum si din cauza carosabilului umed si a cauciucurilor de iarna cu care era echipata. De asemenea, scaunele fara sustinere laterala se dovedesc improprii unui astfel de parcurs. Clio, care pentru un portbagaj mai mare este disponibil si in varianta Estate, este o masina cu multi contracandidati, insa cu un public destul de fidel in Romania. Pretul si multitudinea de dotari fac din micul Renault un concurent redutabil.

0 comentariu

Viorica Ianc 02-08-2010 - 06:07

” singurii vecini care nu au juinduit…”
Parca istoria este alta. De vreo 130 de
ani. Ma insel cumva ?
Ce este cu vestul Banatului ?
Drepturile romanilor din fosta Yu,au
echivalat si echivaleaza cu drepturile
actuale a sarbilor din Romania ?
Realitatea este alta !
Pacat de cei 7 pitici din Yu.
Ma gandesc ca daca Milosevici nu se imbata
prea mult cu Ieltin…rezista altfel
provocarilor de culise de origine germana.

Rasputin 02-08-2010 - 09:04

…să fim serioşi.
Au jinduit din greu. Au fost momente în care armata iugoslavă aştepta doar ordinul de a ocupa Banatul Românesc…
Sîrbii nu ne sunt aşa de prieteni cum cred unii naivi.
Vedeţi şi situaţia actuală din valea Timocului…

RODU AURELIAN 02-08-2010 - 20:06

Noi muncim,noi nu gandim.
E obositor pe asa canicula.

Competent si la obiect.

Banatean 02-08-2010 - 21:01

Autorului…Nu stiu ce-ati facut prin Timisoara, dar istoria Banatului n-o cunoasteti. Pe cea a fostei Yugoslavii cu atat mai putin. Altfel ati stii de partiotii romanii in frunte cu protopopul roman-ortodox de Comlos, conamnati la moarte la Zrenjanin in 1919 de catre trupele srbesti (aliate!), pentru „vina” de cere ca satele lor de granita (in care nu traiau srbi) sa faca parte din Regatul Romania, in urma partajului Banatului. Au fost eliberati in toamna 1919 sub presiunea armatei romane care a arestat capii srbilor din Timisoara.

Paddy 02-08-2010 - 21:10

Potrivit recensamantului K & K din anul 1910, in granitele istorice ale Banatului locuiau 582.000 romani si 263.000 sarbi. Prezenta romanilor este confirmata in Banat deja in secolul al X-lea.

In pofida acestor realitati etnodemografice, Banatul nu a apartinut, pana la incheierea Tratatului de la Trianon, niciodata Romaniei.

Era deci firesc ca, spra sfarsitul conflagratiei mondiale, acest teritoriu sa fie ocupat de una dintre tarile aliate Antantei. Banatul a fost ocupat in intregime de sarbi, care, pana atunci, apartinuse monarhiei austro-ungare.

Abia dupa tratative indelungate si ca urmare a pozitiei intransigente a lui I. I. Bratianu, Romaniei i s-a recunoscut cea mai mare parte a Banatului iar sarbii si-au restras fara probleme trupele.

Drepturile actuale ale minoritatii romanesti din Serbia reprezinta deja o alta problema, care nu are nimic de-a face cu evenimentele din anii 1918/19.

Cat despre Kosovo repet ceea ce am mai scris candva pe alt site: a fost, este si va ramane o eroare de proportii istorice, comparabila cumva cu Crudiada a IV-a.

Poate vom trai sau nu: sarbii vor recupera candva, la momentul oportun, asa precum au procedat in decursul timpului si alte natiuni, aceasta provincie istorica sarbeasca.

Este ferma mea convingere.

caramache 03-08-2010 - 02:22

Carevasazica ca colonelul Petrescu era in 1999 mandatar papagaldist al structurii centrale de papagalda si dezinformare a armatei.
Ce mai calea valea- un politruc cu fonctie mai mare.
Polonikovnikul Petrescu era si atunci un fin melitar care nu primea ordine – ci numai mandate !!!
Ca orice politruc semidoct impaunat cu doktorate, diplome, adeverinte si certificate de buna purtare, polonikovnikul in rezerva Petrescu da dovada inca odata ca habar nu are de ADEVARATA istorie – si nu cea predata la Fanica Patriotu’ ori Academia de inalte studii melitare pentru politruci.
Mai mult, venerabilul hororabil polonikovnik Petrescu in rezerva este si un mincinos de prima mana. Imi sterge toate mesajele pe care le postez pe site-ul unitatii lui cu indicativul „Linia de mira” si, dupa aceea, sustine sus si tare ca nu a primit nici-un comentariu ca si cum nici usturoi nu a mancat si nici gura nu-i miroase a tablagiu politruc cenzor activ in rezerva retragerii.
Ce credibilitate poate avea un cenzor gradat politruc?

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult