Acasa Sport-AutoSport Fotbal – Liga Campionilor: Unirea Urziceni – Zenit St. Petersburg 0-0

Fotbal – Liga Campionilor: Unirea Urziceni – Zenit St. Petersburg 0-0

scris de Ziua Veche
1 afisari

Unirea Urziceni si Zenit St. Petersburg au terminat la egalitate, 0-0, marti seara, pe stadionul ”Steaua” din Capitala, in prima mansa a turului III preliminar al Ligii Campionilor la fotbal.Unirea a scos un rezultat destul de bun, in conditiile in care a jucat aproape o ora in 10 oameni (eliminat Paduretu) si a fost dominata copios de formatia rusa, anunta Agerpres.

Prima repriza a meciului de pe Ghencea a fost una saraca in ocazii, singura sansa notabila a formatiei din Urziceni fiind sutul lui Bilasco (30), pe lânga poarta. De partea cealalta, Zenit a atacat mai mult si a avut doua suturi bune, prin Kerjakov, blocat in minutul 24 si parat de Arlauskis in minutul 40. Unirea a ramas in 10 oameni din minutul 36, când Paduretu a fost eliminat pentru lovirea fara balon a lui Bistrov, dupa ce rusul l-a faultat pe portarul Arlauskis.

In partea secunda, Zenit a controlat jocul autoritar si si-a creat câteva situatii bune de gol, prin Kerjakov (47, 52) si Bistrov (54). Rosina (62) a avut si el un sut periculos, iar Bordeanu a respins din fata lui Kerjakov (67). Atacantul rus a avut o noua ocazie in minutul 69, când a reluat pe lânga din intoarcere. Pâna la final a mai ratat Hubocan (74) si Kannunikov (88), a carui lovitura de cap a fost respinsa in bara de Arlauskis. In ultimele minute al meciului, la peluza in care se aflau suporterii rusi s-au inregistrat unele incidente, dar au fost aplanate rapid de fortele de ordine.

Mansa secunda va avea loc la St. Petersburg, pe 4 august.

Unirea Urziceni – Zenit St. Petersburg 0-0

Bucuresti, stadion ”Steaua”: 8.000 spectatori

Au evoluat echipele:

Unirea Urziceni: 1. Giedrius Arlauskis – 36. Petre Marin, 6. George Galamaz (capitan), 24. Vasile Maftei, 23. Valeriu Bordeanu – 8. Sorin Paraschiv, 10. Razvan Paduretu – 20. Laurentiu Marinescu, 25. Adrian Neaga (14. Raul Rusescu, 86), 30. Sorin Frunza (11. Marius Onofras, 72) – 7. Marius Bilasco (9. Maurice Dalé, 89). Antrenor: Roni Levi.

Rezerve neutilizate: 77. Catalin Grigore – 4. Ersin Mehmedovic, 16. Epaminonda Nicu, 33. Bruno Fernandes.

Zenit: 16. Viaceslav Malafeev – 2. Aleksandr Aniukov (capitan), 5. Fernando Meira, 6. Nicolas Lombaerts, 14. Tomás Hubocan – 27. Igor Denisov – 10. Danny, 34. Vladimir Bistrov ( 99. Maksim Kanunnikov, 80), 18. Konstantin Zirianov (17. Alessandro Rosina, 59), 15. Roman Sirokov (20. Viktor Faizulin, 70) – 11. Aleksandr Kerjakov. Antrenor: Luciano Spalletti.

Rezerve neutilizate: 30. Iuri Jevnov – 23. Szabolcs Huszti, 50. Igor Ceminava, 57. Aleksei Ionov.

Arbitru: Bruno Paixao; arbitri asistenti: Jose Cardinal, Joao Santos; arbitru de rezerva: Bruno Esteves (toti din Portugalia)

Observator UEFA pentru arbitri: Patrick Fenech (Malta), Hendrik Willem Kesler (Olanda)

Cartonase galbene: Denisov (14), Paraschiv (26), Galamaz (41), Rosina (81).

Cartonas rosu: Paduretu (36).

 

0 comentariu

caramache 29-08-2010 - 13:42

Ba, daca-ti dadeai jos ochelarii de cal vedeai ca am luat in considerare devalorizarea banilor intre 1939 si 2010. Dar poate nu esti in stare sa citesti, ce sa mai vorbesc de priceput. Cat despre valoarea in aur, tu nu stii ca aurul, ca si banii, sunt marfuri – deci au o valoare relativa dupa cererea si oferta pietei? Mai mult, si leul comunist avea un echivalent in aur. Ai incercat sa te duci la BNRSR si sa ceri aur pentru Balcescul tau?
P.S. Chestia cu echivalentul in aur tinea inainte de primul rezbel mondial cand un leu de aur, o marca de aur sau o guinee de aur ( daca te duce mintea sa stii ce-i aia ) erau intr-adevar adevarate. Te duceai la banca si-ti puteai schimba hartia pe aur.

Cornel 29-08-2010 - 13:58

Tu esti avocatul nemtilor, sau al americanilor care au pus stapanire pe Germania ? Si de unde scosasi tu dobanda de 8% pe an, ca putea fi si de 20%, cum am platit noi in anii ’80 la creditorii straini. Ia calculeaza matale si cu alte valori ale dobanzii, cu capitalizare la sase luni.

http://www.dobanzi.ro/

caramache 29-08-2010 - 17:55

” Tu esti avocatul nemtilor, sau al americanilor care au pus stapanire pe Germania ? Si de unde scosasi tu dobanda de 8% pe an, ca putea fi si de 20%, cum am platit noi in anii ’80 la creditorii straini. Ia calculeaza matale si cu alte valori ale dobanzii, cu capitalizare la sase luni.
” Cornel scribit

Ba cocordele, am fost mai mult decat generos cu asumptia de 8% dobanda pe an.
M-am bazat pe dobanda platita pentru US bonds si German bonds ( daca stii ce-s alea ) precum si pe dobanzile la imprumuturi internationale facute in monezi serioase precum dolarul american, lira sterlina, francul elvetian si marca germana. Evident ca nu am luat in considerare dolarul zimbabvian, leul tramvai, sau p’u’l’a’ ruandeza in care, probabil, ai facut socoteala. Si, nu numai atat ba iecoinomistule analfabet: cat facea un leu tramvai la inceputul anilor ’90 si cat facea leul greu daccco-gheatto-mioritic prin 2000 -2005? Ai uitat ce puteai ce puteai cumpara cu un milion din leii astia grei ca fulgul, sau tu nu erai inca nascut pe vremea aia, bai iecoinomistule ?

geek-a-contra 29-08-2010 - 18:10

… cum va certati si injurati voi pe pielea ursului din padure. ha, ha, ha….. (citez din marineru’)

amaritilor…. (tot citat….)

Cornel 29-08-2010 - 19:26

Ce tot amesteci dolarii cu leii si cu alte valute ? Tot in moneda „serioasa”, dolari, am platit si noi la bancile occidentale, cu dobanda de 20%, cand casunasera pe Ceausescu sa-l dea jos.
Dobanda o stabilesc aia care dau banii, iar la bancile de la noi mai si schimba regulile dupa ce te-au imprumutat.

caramache 29-08-2010 - 20:16

” Ce tot amesteci dolarii cu leii si cu alte valute ? Tot in moneda „serioasa”, dolari, am platit si noi la bancile occidentale, cu dobanda de 20%, cand casunasera pe Ceausescu sa-l dea jos.
Dobanda o stabilesc aia care dau banii, iar la bancile de la noi mai si schimba regulile dupa ce te-au imprumutat.
” scribit iecoinonomistu’ Corcodel

E’n regula: atunci nemtii sa stabileasca dobanda pe care vor s-o plateasca, dobanda egala cu dobanda pe care ar trebui s-o plateasca Shylocka RPRRSRomania negustoreasa de carne vie atuncin cand va restitui Germanuiei paralele pe care le-a incasat pentru vandutul la bucata a nemtilor din RPRRSR de cattre Ciubotarul Pingelica carmaciul intelept al neamului romanesc si cel mai iubit fiu al poporului roman. Apropo Cocordel, la cat crezi ca s-ar cifra partea ta de datorie ca cetatean roman mandru si iecoinomisitor la returnarea paralelor pacatoase – chiar si fara de dobanda ? Te rog sa ma anunti cand incepi sa-ti depuim partea ta de datorie catre nemti! Na, ca uitasem: cat crezi ca valoreaza proprietatile germanilor vanduti de Ciubotarul Pingelica, luate pe nimic de la vanduti si cartiruite cu moldoveni si tigani care in cativa ani au distrus complet ce s-a facut si conservat in buna stare timp de cateva SUTE DE ANI? Ce ba Corcodel, actualii chiriasi, sau apropitari, nu ieste cetateni romani care se bucura de uzufructul
(daca stii ce-i aia) talhariilor si jecmanelilor facute de cea mai iubita si inteleapta odrasla a poporului roman ?

caramache 29-08-2010 - 20:25

Liebestrasse Coicordel, ai uitat sa mentionezi cata dobanda platise Respubika Soctzialista RRRomania cand imperialistii americano-anglo-frango-neamtzo-israieleni cand li se casunase si skulase sa-l iubeaska pe antisovetiku’ Pingelica ciubotariul – cel mai iubit genial conducator carmaci pe care l-a avut vreodata poporul roman ?

Tamino 04-09-2010 - 11:50

Instrumentalizarea minoritatii germane de catre Germania a fost si este in scopuri diferite in contextul in care mai multe state in Euroa, printre care Austria, Elvetia, Liechtenstein, Luxemburg, Belgia au limba germana la nivel de limba oficiala si identificare cu cultura germana fara a se considera germani. Migratia sasilor in Romnia a fost mult inainte de infitarea statul german la 1871, ca sa sustintei o continuitate germana, dincolo de una sasa. Metamorfoza de la sas la german se explica numai prin interventie politica (germana)

1 2 3

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult