Trei romance pe tabloul principal al turneului de tenis de la Cincinnati | Ziua Veche
Acasa Sport-AutoSport Trei romance pe tabloul principal al turneului de tenis de la Cincinnati

Trei romance pe tabloul principal al turneului de tenis de la Cincinnati

scris de Ziua Veche
9 afisari

.Pe tabloul principal de simplu al turneului WTA de la Cincinnati (SUA), dotat cu premii totale de 2 milioane de dolari, se afla trei jucatoare romane de tenis, Alexandra Dulgheru, Monica Niculescu si Sorana Cirstea, ultimele doua venite din calificari.

Potrivit Agerpres, Dulgheru va juca in primul tur cu rusoaica Alisa Kleibanova, iar daca va trece de aceasta o va infrunta pe poloneza Agnieszka Radwanska, desemnata cap de serie numarul 7.

Monica Niculescu a trecut in calificari de Mariana Duque Marino (Columbia), cu 6-2, 6-3, iar in meciul decisiv a profitat de abandonul taiwanezei Chan Yung-Jan, dupa ce castigase primul setul cu 6-0.

Sorana Cirstea a invins-o in meciul decisiv al calificarilor pe alta romanca, Simona Halep, cu 6-2, 6-4, in primul meci de duminica impunandu-se in fata americancei Danielle Mills, cu 6-3, 6-2. Halep castigase in primul tur la letona Liga Dekmeijere, cu 6-4, 6-1.

0 comentariu

Pribeagul 02-09-2010 - 17:44

– tata a fost arestat de Securitate in legatura cu ajutorul dat unor calugari urmariti. Imi povestea: “la interogatoriu, comandantul securitatii, unul Izrael (nu fac glume, asa-l chema; l-am cunoscut, avea cca 1.9 m, iar tata cca 1.65 m), asa m-a batut ca la un moment dat i-am spus: Da, si omoara-ma! Si dadea… asa-mi dadea cu patul pistolul in cap ca i-au sarit paselele, si-mi tisnea singele suvoi”.

– am fost infiat de matusa, respectiv unchiul meu. Parintii adoptivi au fost facuti chiaburi, iar tatal adoptiv dus la Canal. Acest tata adoptiv, “ascuns” si de unguri, in timpul razboiului, citiva ani, ca “mare roman”, s-a intors de la Canal bolnav, a murit tinar. Pe urma, mama adoptiva a fost arestata si condamanata la inchisoare. M-au insuflat constiinta ca trebuie sa invat si sa-mi fac datoria fata de mine, fata de familie, fata de tara.

– m-am intors acasa, mi-am facut studiile, m-am angajat, m-am insurat, s-au nascut copiii. In acea perioada situatia era normala, putei sa muncesti cit doreai, satisfactia muncii era deplina. Oricum ma simteam liber, parca mai liber decit acum. Nu suportam subordonarea nejustificata, si am avut lupte grele cu directorii; in general am pierdut, dar parca nu-mi pasa, si lupta te elibereaza.

– a venit si perioada in care nevasta-mea mi-a zis: mi-a spus secretara ca s-au adus oua la magazinul cutare, du-te si ia si tu citeva. M-am dus, m-am pus la coada ordonata, de citiva zeci de metri. Cind au inceput sa se dea ouale, s-a iscat o inbulzeala de nedescris; am incercat sa fac ordine, dar cind am vazut figura deznadajduita, disperata a unei tinere femei care incerca sa intre in fata, am renuntat, n-as mai fi luat un ou pentru nimic in lume. Altadata se lua lumina; copiii trebuiau sa invete; venea o colega cu initiativa pe la noi si facea cu nevasta-mea un fel de opaite (pe o farfurioara, o festila ardea in ulei si dadea lumina).

Pribeagul 02-09-2010 - 17:47

Cind am ajuns in mijlocul risipei de dupa ’89, nu puteam sa nu ma intreb: ce rost au avut tate acele sacrificii tembele? Pentru cine? Cui i-au folosit? A meritat?

Acei care n-au facut compromisuri si-au pus sperantele in noi, urmasii lor; indemnindu-ne sa razbatem, dorind sa traiasca prin noi.

N-am fost la Canal, n-am fost in inchisoare, mi-am urmat studiile; am profesie, familie, am construit socialismul, construiesc capitalismul. Dupa perioada represiunii, dictatura de dezvoltarea a avut regulile ei, dupa cum se vede am construit altfel de “canale”, in genera, praful legindu-se de ele.

Neindemnat de cei care n-au facut compromisuri, poate as fi ales o alta cale si, probabil, n-am fi avut placerea acestei discutii pe forum.

Este bine, este rau? Cine poate hotari?

Ha ha ha… Oricum, nu-mi ascund gindul ca, respectuindu-ti principiile, valorile, etica, morala, drepturile etc, mi-am propus sa te… calugaresc. Sa vedem daca rezisti. Aveam acelasi gind cu alamar, dar a disparut, poate… deocamdata. Sper.

Pe aici situatia-i cam tensionata. Daca doresti, raspunde-mi pe articolul referitor la Constantiniu. Ador istoricii.

Val Verde 02-09-2010 - 18:01

Tovarase Pribeagul noi de fapt sintem kamazi pe aceeasi barikada.Eu ce am scris pana akum reprezinta kakatul pe kare il mamink cu polonikul.
Tu kamarade Pribeagul lupti pentru reinvierea komunismului nostru iubit in Romania in timp ce eu lupt aici in amerika sa-l instalam definitiv.Eu am mai mult succes dekat dumneata.Am voatat si ii sug penisul negriteiului de Obama de cand l-am vazut prima oara.Sumtem pe kale de a falimenta amerika si de a ingenunkia.Sper ka komisarii poporului din Kremlin sa intervina in Romania si sa instaureze din nou Diktatura Proletariatului.Sint timuri bune pentru noi komunistii kamarade Pribeagul.Sa nu le irosim. Sint atat de optimist inkat zilnik fredonnez melodia noastra preferata.hai la lupta cea mareeee , frati ku frati sa ne uniiiim, Intrenationalaaaa prin noi s-o fauriiiimmm….Imi kurk balele la gandul ka vom stapani din nou lumea.Inanite!

Pribeagul 03-09-2010 - 18:01

Mestre,

tovarase, camarade, cetatene, domnule, hombre, omule, Calugare, imi pare rau sa te vad in starea asta de revolta, “actionind” pentru cauze gasite sau pierdute… Lasa comunismul sa se duca in pustiuri, si incearaca sa-ti recapeti buna dispozitie. Daca n-ai reusit inca, uite citeva remedii:

– ia-ti prietenii si afunda-te in circiuma si, vorba cintecului: beau, beau… golesc paharele… vreau, vreau sa sparg paharele cu prietenarii si cu fetele;

– sau fara prieteni, gasesti circiuma in care:
„Barbar, cînta femeia-aceea,
Tîrziu, în cafeneaua goală,
Barbar cînta, dar plin de jale, –
Şi-n jur era aşa răscoală…
Şi-n zgomot monstru de ţimbale
Barbar, cînta femeia-aceea.
Barbar, cînta femeia-aceea…
Şi noi eram o ceată tristă –
Prin fumul de ţigări ca-n nouri,
Gîndeam la lumi ce nu există…
Şi-n lungi, satanice ecouri,
Barbar, cînta femeia-aceea.
Barbar, cînta femeia-aceea,
Şi-n jur era aşa răscoală…
Şi nici nu ne-am mai dus acasă,
Şi-am plîns cu frunţile pe masă,
Iar peste noi, în sala goală, –
Barbar, cînta femeia-aceea…”;

Sau:
– ia-ti mindra, urcati-va in „mustangul” decapotabil si, sub clar de luna, in bataia vintului, rizind , chiuind, zburati prin preeria nesfirsita, ca, odata, indienii liberi…
A doua zi, esti alt om.

1 2 3 4

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult