Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Marius Bostan, participa, vineri, la Bruxelles, la lucrările Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE) – componenta telecomunicații și societate informațională, informează un comunicat al ministerului de resort.
Ministrul Marius Bostan împreună cu comisarul Günther Oettinger și ministrul Valery Borissov au avut discuții aplicate despre proiectul de cooperare cu Bulgaria și Serbia pentru infrastructura de banda largă și au început să lucreze la planificarea proiectului. Acum, lucrările TTE sunt în plină desfășurare.
În cadrul întalnirii, comisarul pentru economia și societatea digitală, Günther Oettinger a evidentiat abordarea pozitivă față de inițiativa comuna a României, Bulgariei și Serbiei, de interconectare și de dezvoltare a infrastructurii de bandă largă. Acesta a subliniat că soluțiile regionale trebuie să fie susținute, chiar dacă statele membre au responsabilitatea de a dezvolta propriile rețele pe teritoriul național, nu trebuie ignorată componenta transfrontalieră, care este importantă în contextul Pieței Unice Europene.
Gunther Oettinger a declarat că va analiza îndeaproape cum ar putea susține Comisia proiectul de infrastructură bandă largă.
Ministrul Marius Bostan a evidențiat importanța deosebită acordată dezvoltării rețelelor de bandă largă în folosul tuturor cetătenilor și al companiilor, mai ales în zonele rurale sau dezavantajate. Acesta a arătat determinarea de analiză, cum pot fi maximizate oportunitățile de care poate beneficia România, ca urmare a implementării acestui proiect. De asemenea, ministrul MArius Bostan și-a manifestat disponibilitatea de a coopera, în acest scop, cu autoritățile bulgare și sârbe.
Subiectele aflate pe agenda Consiliului TTE sunt: propunerea de Directivă referitoare la accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public —raport de progrese — și propunerea de Directivă privind măsurile de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și informației în Uniune (NIS) — raport al Președinției Luxemburgheze a Consiliului cu privire la stadiul trialogurilor.
Potrivit comunicatului, accesibilitatea site-urilor web se referă la principiile și tehnicile care trebuie avute în vedere în momentul realizării site-urilor web, cu scopul de a face accesibil conținutul acestora tuturor utilizatorilor, în special persoanelor cu handicap.
Propunerea de directivă face referire doar la site-urile web ale organismelor din sectorul public, întrucât acestea furnizează informații și servicii esențiale pentru cetățeni, iar cheltuielile publice în sine pot deja duce la crearea unei piețe sigure și semnificative pentru dezvoltatorii web. Principalii beneficiari ai propunerii ar fi cei 80 de milioane de cetățeni cu handicap din Europa și cei 87 de milioane de europeni în vârstă de peste 65 de ani.
În ceea ce privește propunerea de Directivă privind măsurile de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și informației în Uniune (NIS), Ministerul Comunicațiilor precizează că, în urma celui de-al șaselea trialog, desfășurat la Bruxelles, pe 7 decembrie 2015, cu privire la directiva NIS, Consiliul, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns la un acord politic. Documentul legislativ va trebui să fie aprobat formal de Consiliu și Parlamentul European, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni, de la data intrării în vigoare, pentru a implementa directiva și încă șase luni pentru a identifica operatorii de servicii esențiale.
În acest context, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Piața Unică Digitală, Andrus Ansip, a salutat acordul.
„Încrederea și securitatea sunt bazale Pieței Unice Digitale. Populația și mediul de afaceri trebuie să aibă încredere în securitatea serviciilor digitale în caz de atac sau cădere, pentru a le utiliza și a se conecta într-un număr cât mai mare. Internetul nu are limite — o problemă singular apărută într-o țară poate avea un efect indirect în țările din restul Uniunii Europene. De aceea, avem nevoie de soluții de securitate cibernetică la nivelul Uniunii Europene. Acordul semnat noaptea trecută reprezintă un pas important în această direcție, dar nu ne putem opri aici: planificăm un parteneriat ambițios cu industria de profil, pentru a dezvolta mai multe produse și servicii sigure’, a declarat Andrus Ansip.
La rândul său, comisarul pentru economia și societatea digitală, Gunther Oettinger, a apreciat că acordul constituie „un pas important pentru îmbunătățirea mobilității rețelelor și a sistemului informațional în Europa, unul dintre obiectivele strategiei cibernetice a Uniunii Europene și un punct de cotitură în eforturile de a crea Piața Unică Digitală.
„Îmbunătățirea cooperării și schimburilor informaționale între statele membre este un element esențial al regulilor agreate și va constitui un ajutor în combaterea numărului crescut al incidentelor cibernetice. Securitatea cibernetică este esențială în societatea și economia digitală actuală a Europei și va rămâne o provocare permanentă. Vom rămâne activi în acest domeniu și vom propune în prima jumătate a anului 2016 stabilirea un parteneriat public-privat privind securitatea cibernetică în domeniul tehnologiilor și soluțiilor pentru securitatea rețelelor digitale”, a spus Oettinger.
Scopul directivei NIS este de a asigura un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației, ceea ce înseamnă îmbunătățirea securității internetului și a rețelelor private, precum și a sistemelor informatice pe care se bazează funcționarea societății și a economiei. Securitatea rețelelor și a informației este esențială pentru competitivitatea și economia statelor membre, iar lipsa unor măsuri concrete de cooperare și de reacție la incidentele informatice poate conduce la costuri substanțiale pentru statele membre și poate genera consecințe grave pentru securitatea sistemelor informatice (guvernamentale sau non-guvernamentale) și pentru economiile Uniunii Europene, afirmă Ministerul Comunicațiilor.
Revizuirea cadrului de reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice sau așa-zisa Reformă Telecom reprezintă un element esențial al Strategiei Pieței Unice Digitale. Reforma Telecom va urmări: asigurarea unei coordonări mai eficiente a spectrului de frecvențe radio și pe stabilirea de criterii comune la nivelul UE pentru alocarea spectrului de frecvențe radio la nivel național; crearea de stimulente pentru investiții în infrastructura de bandă largă de mare viteză; asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață, tradiționali și noi, precum și crearea unui cadru instituțional eficace.
Directivele care vor face obiectul revizuirii sunt: Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului.
