Un nou studiu avertizează cu privire la pericolul unei catastrofe informaţionale ce ar putea să se producă în jurul anului 2245, când jumătate din masa planetei ar putea proveni din datele digitale pe cale le generează omenirea, potrivit Agerpres. De asemenea, unii oameni de știință au găsit o legătură îngrijorătoare între ştergerea unui bit digital și cantitatea de căldură produsă.
Conform unui studiu publicat în jurnalul AIP Advances, și citat de Space.com, peste două secole, numărul total de biţi digitali produşi anual de omenire ar putea depăşi numărul de atomi ai planetei noastre şi, mai mult decât atât, ar putea ajunge să reprezinte jumătate din masa Pământului.
Telefoanele mobile şi folosirea extrem de frecventă a reţelelor de socializare au făcut ca aproape fiecare om de pe planetă să genereze cantităţi mari de conţinut digital în fiecare zi.
IBM şi alte companii de cercetare tehnologică au estimat că 90% din datele digitale existente în prezent la nivel mondial au fost produse doar în ultimul deceniu, ceea ce l-a făcut pe fizicianul Melvin Vopson de la Universitatea din Portsmouth, Anglia, să îşi pună întrebări despre viitorul omenirii.
Analiza sa începe cu faptul că Pământul conţine aproximativ 10 la puterea 21, sau 100 de miliarde de miliarde, de biţi de informaţii digitale. „Este vorba despre tot ceea ce facem împreună. Orice conţinut digital produs şi depozitat oriunde pe planetă, de către oricine”, a declarat Vopson pentru Live Science.
Acesta a calculat apoi cât de multe date digitale ar putea exista în viitor. Nu este vorba despre o extrapolare simplă, liniară, pentru că volumul de noi informaţii creşte, de asemenea, în timp.
Presupunând o creştere anuală modică de 20% a conţinutului digital, Vopson a arătat că peste 350 de ani numărul biţilor existenţi pe Pământ va fi mai mare decât al tuturor atomilor care alcătuiesc Pământul – număr estimat la 10 la puterea 50 sau 100 de trilioane de trilioane de trilioane de trilioane de atomi. Astfel, într-un viitor chiar mai apropiat decât peste trei secole şi jumătate, omenirea va ajunge să folosească echivalentul consumului său actual de energie doar pentru a susţine toate aceste şiruri interminabile de 0 şi 1.
„Întrebarea care se pune este: unde vom stoca această informaţie? Cum o vom alimenta cu energie? Eu numesc acest lucru criza invizibilă, pentru că în ziua de azi este cu adevărat o problemă invizibilă”, a susţinut Vopson.
