Acasa Stiinta-ITPharma-Sanatate Ce înseamnă imunitatea colectivă și care sunt riscurile

Ce înseamnă imunitatea colectivă și care sunt riscurile

scris de Misu Andrei
128 Afisari

Olanda mizează pe imunitatea colectivă, o strategie care a fost avută în vedere și de premierul britanic Boris Johnson, înainte de a face câțiva pași înapoi, în fața unor rapoarte care invocau un număr foarte mare de morți. Ce înseamnă această imunitate colectivă, cât de eficientă este și ce riscuri presupune, într-un material realizat de France Info.

Imunitatea colectivă este un principiu prin care poate fi controlată propagarea unei maladii în momentul în care o majoritate a populației este imunizată. Acest lucru presupune ca o parte a indivizilor să fie imunizați, fie prin vaccinare fie prin dezvoltarea de anticorpi după un prim contact cu agentul patogen. În acest fel, chiar dacă virusul continuă să circule, cu cât mai multe persoane sunt imunizate, cu atât riscul unei întâlniri între un bolnav și o persoană neimunizată scade. Pragul de persoane imunizate necesar pentru a stopa propagarea virusului depinde de gradul de contagiozitate al agenților patogeni.

„Agentul infecțios este lăsat să circule până când un anumit procent al populației se îmbolnăvește și apoi dezvoltă anticorpi”, explică Alexandre Bleibtreu, specialist în boli infecțioase de la Pitié Salpêtrière din Paris.

Imunitatea colectivă funcționează?

Da, pentru anumite boli și în anumite condiții. Autoritățile britanice vorbeau despre un prag de 60% din populație care să contacteze coronavirusul, astfel încât ansamblul populației să fie protejată de epidemie. Cifre neclare, în condițiile în care nu se știe cum va evolua situația. „Putem spre exemplu să observă, că sub pragul de 95% persoane imunizate rujeola revine în Franța”, a explicat pentru France Infon epidemiologul Alexandre Bleibtreu. Cu cât maladia este mai contagioasă, cu atât crește procentul populației care trebuie imunizată.

Este imunitatea colectivă o strategie bună împotriva Covid-19 ?

Avantajul acestei strategii este că permite unei țări conservarea activității economice. Carantinarea totală, cum au ales Franța, Spania și Italia, nu este avută în vedere de premierul olandez Mark Rutte, care a invocat exact rațiunile economice. „Ar trebui să ne închidem țara timp de un an sau chiar mai mult, cu toate consecințele pe care le implică, pentru a evita contaminările”, a pledat el, estimând că virusul „ar putea să reapară imediat ce măsurile sunt retrase”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult