Acasa Stiinta-ITStiinta Alan Mathison Turing: Homosexualul fără care computerele şi Google nu ar fi existat

Alan Mathison Turing: Homosexualul fără care computerele şi Google nu ar fi existat

scris de Laurentiu Banches
18 afisari

Google celebrează pe 23 iunie 2012 printr-un doodle, 100 de ani de la naşterea matematicianul englez, Alan Mathison Turing, având o contribuţie decisivă în inventarea computerului modern.

Contributiile lui Alan Mathison Turing sunt recompensate printr-un doodle de Google, la 100 de ani de la nastere

Alan Mathison Turing, a fost un matematician, logician şi criptanalist englez, născut la Londra, a cărui cercetare a jucat un rol important în dezvoltarea primelor computere moderne, el fiind astfel considerat tatăl informaticii şi al inteligenţei artificiale. Acest geniu britanic celebrat la 100 de ani de la naştere de Google printr-un doodle, a murit cu mult înainte de vremea sa, la nici 42 de ani, otrăvit cu cianură. Încă nu se ştie dacă a fost vorba de un accident sau suicid, având în vedere că în 1952 acesta a fost condamnat la închisoare pentru un gest homosexual, acceptând tratament cu hormoni feminini pentru a nu ajunge la închisoare.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Turing a fost un important participant la eforturile depuse la Bletchley Park pentru a sparge cifrurile germane. Înainte ca Marea Britanie să declare război Germaniei, matematicianul a lucrat la problema mașinii germane Enigma, și a colaborat cu Dilly Knox, un criptanalist senior de la GCCS. Alan Turing proiectase o mașină electromecanică ce putea ajuta la spargerea mașinii Enigma mai rapid decât bomba din 1932, „bombe”, denumită după modelul original polonez, bomba, din care s-a și inspirat. „Bombe”, cu o îmbunătățire sugerată de matematicianul Gordon Welchman, a devenit una din principalale unelte automate utilizate pentru a ataca traficul de mesaje protejat de Enigma.

Maşnăria „Bombe” căuta setări potențial corecte pentru un mesaj Enigma (adică, ordinea rotoarelor, setările rotoarelor, etc.), folosind un fragment de text clar probabil. Pentru fiecare setare posibilă a rotoarelor (numărul maxim posibil fiind de ordinul a 1019 stări, sau 1022 pentru mașinile Enigma de la U-boat, care aveau patru rotoare, față de mașina Enigma standard care avea doar trei). Aceasta efectua un lanț de deducții logice pe baza fragmentului probabil, deducții implementate electric. „Bombe” detecta când avea loc o contradicție, și elimina setarea, trecând la următoarea. Peste două sute de astfel de mașini create  de Alan Turing au fost în funcțiune până la sfârșitul războiului.

În decembrie 1940, Turing a rezolvat sistemul de indicatori al mașinii Enigma navale, care era mai complex din punct de vedere matematic decât sistemul folosit de celelalte servicii. Turing a inventat și o tehnică statistică bayesiană intitulată „Banburismus” pentru a-l ajuta la spargerea Enigmei navale. Banburismus putea elimina anumite ordini ale rotoarelor mașinii Enigma, reducând timpul necesar testării setărilor de pe „Bombe„.

În iulie 1942, Turing a inventat o tehnică denumită Turingismus sau Turingery ce putea fi folosită împotriva cifrului Lorenz utilizat în noua mașină a germanilor, Geheimschreiber („scriitor secret”). De asemenea, l-a introdus în echipa care lucra la această mașină pe Tommy Flowers care, sub îndrumarea lui Max Newman, a construit calculatorul Colossus, primul calculator electronic digital programabil din lume, care a înlocuit mașinile anterioare mai simple (inclusiv pe „Heath Robinson”) și a căruit viteză superioară a permis aplicarea cu succes a unor tehnici de decriptare de tip forță brută asupra unor cifruri care se schimbau zilnic.

În partea de sfârșit a războiului, când învăța electronică, asistat de inginerul Donald Bayley, Turing a întreprins proiectul unei mașini portabile denumite Delilah pentru a permite comunicații de voce securizate. Deși Turing a făcut o demonstrație oficialilor, criptând și decriptând o înregistrare a unui discurs al lui Winston Churchill, Delilah nu a fost pusă în producție.

În 1945, Turing a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic pentru serviciile aduse în timpul războiului, dar munca sa a rămas secretă mulți ani după aceea. În 1948, Turing, lucrând cu fostul său coleg de facultate, D.G. Champernowne, a început să scrie un program de jucat șah pentru un calculator care nu exista încă. În 1952, în lipsa unui calculator suficient de puternic încât să execute programul, Turing a jucat el însuși un joc în care a simulat calculatorul, efectuând aproximativ o mutare la o jumătate de oră. Jocul a fost înregistrat, iar programul a pierdut în fața colegului lui Turing, Alick Glennie, deși se spune că ar fi câștigat un joc împotriva soției lui Champernowne.

În acelaşi an, în 1952, homosexualitatea sa a ieşit la iveală când a cunoscut un bărbat pe numele Arnold Murray în Manchester şi fiindcă actele de acest gen erau interzise prin lege la acea vreme în Marea Britanie, acesta a avut de ales între închisoare şi un tratament hormonal destinat să îi reducă libido-ul. Acesta a ales a doua variantă, iar la doi ani distanţă pe 7 iunie 1954 a murit otrăvit cu cianură. Pe 10 septembrie 2009, în urma unei campanii online, Prim Ministrul Marii Britanii, Gordon Brown a prezentat scuze oficiale din partea guvernului Britanic pentru modul în care Alan Mathison Turing a fost tratat după război.

2 comentarii

Abureli 23-06-2012 - 01:46

Ce gogoașă, n-ar fi existat?, e doar o problema de timp, de ajuns, inevitabil, se ajunge tot acolo. Exact ca și povestea cu prima racheta in spațiu, vezi doamne dacă nu inventau rusii racheta si nu o trimiteau nu se mai ajungea în spațiu, uite ca tot acolo au ajuns si alții, prin propriile inteligente, si multi alții o sa ajungă la fel, nu neapărat datorita rușilor, sau primilor inventatori.

Liliana 23-06-2012 - 13:13

Apreciez foarte mult pe inventatori, de orice nationalitate ar fi ei sau oricare ar fi problemele lor intime. Mă impresionează așadar și acest Alan Turing cu atat mai mult cu cât eu m-am ”luptat” cu șiruri de biți ca să le transform în sistem zecimal și invers la facultatea de informatică. Este bine că ne-ați adus aminte de acest matematician genial.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult