ARCA anunţă Programul Spaţial al României 2012 – 2025

ARCA anunţă Programul Spaţial al României 2012 – 2025, o iniţiativă privată desfăşurată de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică, în colaborare cu partenerii săi, care are drept scop dezvoltarea la cel mai înalt nivel a domeniului aerospaţial naţional.

Obiectivele finale sunt lansarea unui vehicul spaţial capabil să lanseze în orbită sateliţi de peste 2,5 tone până în anul 2022 şi lansarea unui cosmonaut român, până în anul 2025.

În ultimii 12 ani ARCA a construit şi a lansat mai multe vehicule aerospaţiale şi misiuni, care au condus la dobândirea unei experienţe fără precedent în România. ARCA are şi a avut parteneri privaţi, precum: BRD-GSG, BRD-AM, System Plus, Grapefruit, Lexgrup, iQuest, WomSend, Calor, Rompetrol, Oltchim, etc. De asemenea, colaborează şi a colaborat excelent, contracost, cu parteneri din partea statului român, precum: Forţele Navale Române, Forţele Aeriene Române, Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului de Interne, Aeroclubul României, ROMATSA, etc

Domeniul aerospaţial este cel mai reprezentativ indicator al nivelului de dezvoltare şi reputaţie al unei ţări. În perioada interbelică şi apoi în anii ‘70-’80, România a avut o industrie aeronautică majoră, una dintre cele mai dezvoltate la nivel mondial, iar acest domeniu a fost lăsat să moară. Noi nu suntem de acord, suţine echipa ARCA.

Programul se dezvoltă în “paşi ai eficienţei”, astfel. Se vor impune termene şi obiective tehnice de scurtă durată, care să implice fonduri reduse. După demonstrarea performanţei atingerii obiectivului propus, la timp, la calitatea şi cu sumele prevăzute, se va trece la pasul următor.

De exemplu, în prezent, următorul pas este realizarea şi testarea motorului rachetă Executor, inima întregului program, până în trimestrul trei al anului 2012. După atingerea acestui obiectiv, se va trece la integrarea motorului pe avionul IAR-111 si realizarea primului zbor al avionului în trimestrul doi al anului 2013, etc.

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia de 30 milioane $, Google Lunar X Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească, capabilă să transporte un cosmonaut.

Programele dezvoltate la ARCA sunt:

– Racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată cu succes, la data de 9 Septembrie 2004, de pe ţărmul Mării Negre.

– Sistemul Stabilo care a executat două zboruri până în prezent. Misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 m, în stratosferă şi Misiunea 2 lansată în 2007 la o altitudine de 12.000 m, deasupra Mării Negre.

– Racheta suborbitală Helen, demonstrator tehnologic pentru competiţia Google Lunar X Prize. Zborul de test pentru Helen a fost amânat de două ori, în 2009 (Misiunea 3) şi 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultăţilor întâmpinate în lansarea balonului purtător. Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de la Sânpetru, la începutul anului 2010, Misiunea 5, la altitudinea de 5000 m. Lansarea, cu succes, a primei rachete spaţiale româneşti, Helen 2, a avut loc la 1 octombrie, 2010, din largul Mării Negre, în cadrul Misiunii 4B şi a atins altitudinea de 40 km.

– Haas este o rachetă spaţială în trei trepte pentru competiţia de 30 milioane $ Google Lunar X Prize. Principalul obiectiv al programului este lansarea sondei lunare European Lunar Explorer şi câştigarea competiţiei.

– Pentru transportul rachetei Haas II la altitudinea de lansare, ARCA dezvoltă avionul supersonic de transport IAR-111. Acesta va deveni primul avion supersonic românesc care va fi utilizat şi pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru turismul spaţial.

–Super Haas, care va fi un vehicul orbital de clasă medie, în doua trepte. Prima treapta va fi formată din 7 rachete Haas II, iar a doua treaptă va fi echipată cu două motoare Executor Plus, adaptate pentru zborul în vid. Destinaţia finală a rachetei va fi lansarea unui cosmonaut pe orbită, cu un vehicul românesc. Ulterior, racheta va fi adaptată ca lansator de sarcini utile comerciale. Data primului zbor: 2019.