Acasa Stiinta-ITStiinta Cum a fost acum 35 de ani la marele cutremur din 4 martie 1977

Cum a fost acum 35 de ani la marele cutremur din 4 martie 1977

scris de Matei Iliescu
13 afisari

România a fost zguduită, pe 4 martie 1977 la ora 21,22, de un puternic cutremur de pământ, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după cutremur, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.
A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul cutremurelor produse în România în ultimii 200 de ani. Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică.
În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940. În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.
La data producerii cutremurului, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceauşescu a aflat despre dezastrul din ţară de la un oficial român. Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă. După restabilirea legăturii cu ţara, Nicolae Ceauşescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. Cuplul prezidenţial şi delegaţia română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopţii de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, şeful statului a efectuat vizite în Bucureşti pentru evaluarea pagubelor produse.
Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani. Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive. Spre exemplu, Biserica Ienei, situată în stânga blocului Dunărea din centrul Capitalei, în dreptul Institutului de Arhitectură ‘Ion Mincu’ şi vizavi de Teatrul Naţional şi hotelul Intercontinental, a fost ulterior demolată, deşi rezistase catastrofei. Sub pretextul ‘punerii la adăpost’ a operelor de artă, colecţiile particulare şi casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea realizării unui Muzeu al Colecţiilor, care s-a finalizat mai târziu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult