Acasa Stiinta-ITStiinta Dian Fossey, doamna gorilelor, omorâtă cu maceta

Dian Fossey, doamna gorilelor, omorâtă cu maceta

scris de Matei Iliescu
3 afisari

Pentru famila sa, Dian Fossey a fost o copila nesupusa si sensibila. Pentru colegi, Dian Fossey a fost o fata ambitioasa si singuratica.

Dian Fossey, 82 de ani de la naştere

Dian Fossey, 82 de ani de la naştere

Pentru ceilalti cercetatori, o persoana competenta si inovatoare. Pentru cruzii sai dusmani, un adversar neasteptat de dificil. Pentru bastinasii din Africa, Dian Fossey a fost o nebuna vrajitoare alba care stapanea spiritul gorilelor. Pentru ecologistii militanti, o martira care a platit pretul suprem pentru crezul sau. Pentru noi toti, Dian Fossey a ramas un simbol al luptei impotriva mutilarii, a cruzimii si a lacomiei desantate de care da dovada specia umana fata de Natura inconjuratoare si fata de vietatile cu care impartim aceleasi drepturi de trai pe Pamant.

Cartea care a schimbat o viata

Dian Fossey a fost fiica unor emigranti englezi a caror familie traia in Statele Unite ale Americii de doar doua generatii. A intrat in acesta lume pe data de 16 ianuarie 1932, in San Francisco. Primii ani i-a petrecut in insorita Californie, viata si destinul pregatindu-i parca un viitor de „american woman” cu toate dezideratele ce rezulta de aici. Nu a fost sa fie asa.

Copila avea sa-si piarda tatal la o vasta frageda, individul pierind pe mana lui, dupa ce bause atat de mult incat intrase in coma alcoolica. Dupa tristul moment, mama Dianei a decis sa-si refaca viata alaturi de Richard Price, un barbat rigid si habotnic, de religie romano-catolica, care traia dupa tipicul traditionalist dus pana la absurd. Cei doi nu s-au agreat de la bun inceput, tatal vitreg incercand cu orice ocazie sa faca din Dian o fata crescuta dupa normele stricte ale moralei catolice. Atractia fetei pentru animale a fost initial infranata de deciziile spartane ale aceluiasi tata vitreg. In memoriile sale, cercetatoarea de renume mondial de mai tarziu aminteste cu tristete de momentul in care, dupa lungi rugaminti, lacrimi si promisiuni i-a fost permis, in sfarsit, sa aiba un acvariu in care avea voie sa tina un singur peste. Un mic caras auriu. Dupa ce pestisorul a murit, Richard Price i-a interzis cu desavarsire copilei sa mai adopte orice alt animal de companie.

Situatia nu aveau cum sa dureze la nesfarsit. Cu trecerea anilor, spiritul rebel al copilei transformate in adolescenta, devenea mai puternic. Cu atat mai mult cu cat relatiile cu familia se racesc definitiv. Cu toate ca parintii ei erau oameni avuti, nu s-au indurat sa-i plateasca studiile, Dian beneficiind in aceasta directie de ajutorul financiar trimis de matusa si unchiul ei din partea mamei. Astfel, viitoarea luptatoare pentru dreptul la viata al gorilelor ajunge sa termine o scoala cu profil economic. Anii de studii au fost grei, fata fiind obligata sa merga la cursuri si sa lucreze in paralel intr-o fabrica, pentru a se intretine si a-si finanta invatatura.

Chemarea Naturii nu se lasa indelung asteptata. La varsta de 19 ani, Dian Fossey ajunge sa lucreze printre animale intr-un ranch din Montana. Tanara era in culmea bucuriei. Urmeaza cursuri de medicina veterinara, unde se declara indragostita de zoologie si biologie, dar respinge stiintele exacte precum matematica, chimia si fizica, din pricina acestora fiind nevoita sa abandoneze universitatea in anul doi de studii. Experienta ei profesionala se completeaza cu cativa ani de practica in care lucreza cu copiii autisti.

Drumul spre Africa avea sa prinda contur dupa de Dian Fossey a intalnit-o Mary White Henry, secretara spitalului Kossair, care avea sa o introduca pe rebela studenta in randul elitistei Societati Louisville. Asa a ajuns Dian Fossey sa intreprinda cateva calatorii preliminare stabilirii sale definitive in inima Continentului Negru. Era singurul loc din lume unde, la mijloc de secol XX, animalele inca traiau libere de presiunea si stresul indus de haotica civilizatie umana.

Declicul care avea sa-i marcheze definitv existenta si sa o transforme intr-o luptatoare pentru salvarea animalelor, s-a petrecut in anul 1963, cand, in timpul unui safari din Kenya, Dian Fossey a descoperit lucrarea „The year of Gorilla”, scrisa de reputatul zoolog si cercetator George Schaller, un expert de nivel mondial in viata tigrilor, leoparzilor zapezii, leilor, gorilelor si elefantilor. La Nairobi, Dian a avut norocul sa-l intalneasca si pe celebrul paleontolog Louis Leakey, descoperitorul lui Lucy, fosila de australopitec care a revolutionat teoriile evolutioniste.

Dian Fossey, celebrata de Google la 82 de ani de la naştere

Dian Fossey, celebrata de Google la 82 de ani de la naştere

In anul 1966, Dian Fossey se imprieteneste cu cercetatoarea britanica Jane Van Lavick Goodal, considerate, si in prezent, cea mai mare autoritate in studiul cimpanzeilor. In timpul vizitei sale la Centrul de Studii de pe langa Rezervatia Gombe din Tanzania, unde lucra dr. Jane Goodal, Dian se familiarizeaza cu metodele de pionierat folosite de cercetatoarea britanica in studierea si apropierea omului fata de maimutele antropoide. Acest moment marcheaza transformarea americancei rebele intr-un om de stinta unic.

Alaturi de cercetatoarele Jane Goodal si Birute Galdikas, Dian Fossey intrat in ceea ce colegii lor aveau sa numeau „Trimate” – grupul celor 3 cercetatoare care au scris istorie in domeniul studierii in natura a primatelor. Jane Goodal era experta in viata cimpanzeilor, Birute era o somitate in privinta analizarii obiceiurilor orangutanilor, iar Dian avea sa descifreze ca nimeni alta comportamentul gorilelor.

Pe data de 24 septembrie 1967, Dian Fossey a fondat Centrul de Cercetari Karisoke situat intre muntii vulcanici Karisimbi si Visoke din Rwanda. Centrul este plasat la granita Rwandei cu Zairul si la 16 km de Uganda. Zona este situata la o inaltime de peste 3.000 metri si acopera o suprafata de 27 kilometri patrati. Cercetatoarea a castigat rapid respectul localnicilor care au botezat-o Nyirmachabeli, ceea ce se talmaceste prin « Femeia care traieste singura in munti ».

Dian Fossey era o sustinatoare ambitioasa a implicarii active in protectia Naturii, deziderat pe care-l vedea implinit prin crearea de spatii protejate si organizarea de patrule anti-braconaj, plus excluderea turistilor din anumite zone. Motivele Dianei erau foarte intemiate: uriasele maimute antropoide sunt foarte vulnerabile la orice boala adusa de oameni. Spre exemplu, sistemul imunitar al gorilelor este total ineficient in fata gripei. Totodata, Dian ura ideea de gradina zoologica, deoarece stia prea bine ca puii de animale ajung in aceste adevarate inchisori dupa ce le sunt ucisi parintii, iar aici duc o viata mizera si foarte chinuita.

Cea care avea sa fie numita, cu reverenta, Doamna Gorilelor a fost ucisa in mod barbar, in cortul ei, pe data de 26 decembrie 1985. Cei care au gasit-o intinsa pe podea, intr-o balta de sange, au fost oripilati: Fossey isi impartise destinul cu Digit – capul cercetatoarei fusese despicat cu o maceta de tip panga, arma in care braconierii rwandezi erau experti. Ca o ironie a sortii, Dian a fost ucisa cu aceeasi maceta pe care o confiscase de la braconieri si pe care o atarnase, in scop decorativ, de raftul cu carti. Incaperea dezvaluia urmele unei lupte violente, mobilierul era sfaramat, iar arma incarcata a Dianei zacea aruncata neglijent pe podea. Toate valorile erau neatinse, inclusiv cateva cutii pline cu mii de dolari cash si echipamentul foto performant.

Cei apropiati au ingropat-o in cimitirul gorilelor din rezervatie, langa mormantul unde se odihnea trupul lui Digit. Biograful lui Fossey, Farley Mowat, sugereaza ca este improbabil ca Dian sa fi fost ucisa de simpli braconieri. Linda Melven, alta autoare care a studiat viata cercetatoarei, spune ca responsabil de executia brutala a ecologistei ar fi fost chiar prefectul din Ruhengeri, Protais Zigiranzyirao, un celebru traficant de animale si fost cumnat al presedintelui Rwandei din acea vreme. Dian cunostea mult prea multe detalii despre traficul ilegal de animale de care se ocupa intreaga clica politica rwandeza. Protais avea, de altfel, puternice interese financiare in aducerea de turisti albi care sa plateasca bani grei pentru a vedea gorilele… Adevaratul criminal al lui Fossey nu a fost identificat niciodata, secretul mortii ramanand, probabil, ingropat pe vecie in coliba din muntii cetosi al Africii.

1 comentariu

pathfinder 16-01-2014 - 11:16

Frumos gestul celor de la Google.
Frumos si gestul vostru.

P.S. Sursa baaaaaa! (descopera.ro)

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult