Andre Geim şi Kostantin Novoselov, doi cercetători de origine rusă, au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru fizică 2010 pentru „lucrările lor revoluţionare asupra grafenei bidimensionale”,care este o formă a carbonului, a anunţat marţi Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm, informează Agerpres.
Geim, 51 de ani, este cetăţean olandez, în timp ce Novoselov, 36 de ani, are dublă cetăţenie, ruso-britanică, şi lucrează amândoi la Universitatea din Manchester.
Comitetul Nobel a apreciat că cei doi au dovedit că grafena, o formă de carbon care este varianta bidimensională a grafitului, adică o reţea de atomi de carbon dispuşi hexagonal într-un plan – are proprietăţi excepţionale, provenind din lumea fizicii cuantice, informează agenţiile internaţionale.
Grafena este primul material cunoscut care are numai un atom grosime, însă mai are o calitate importantă: este foarte robust. Folosit ca material conductor de electricitate, grafena acţionează la fel ca şi cuprul. Utilizat ca conductor de căldură, grafena este mai eficientă decât toate materialele cunoscute. Este aproape complet transparentă, şi totuşi atât de densă că nici heliul, cel mai uşor gaz din natură după hidrogen, nu poate să-l penetreze.
Geim şi Novoselov au extras grafena dintr-o bucată de grafit similară celei care se găseşte în creioanele folosite la şcoală. Cu ajutorul unei role normale de scotch, cei doi au reuşit să obţină un „fulg” de carbon de grosimea unui atom, în condiţiile în care mulţi credeau că este imposibil ca materiale de dimensiuni atât de mici să fie stabile.
Datorită grafenei, fizicienii pot acum să studieze o nouă clasă de materiale bidimensionale cu proprietăţi unice. Grafena oferă aplicaţii dintre cele mai diverse, una dintre acestea fiind posibilitatea de miniaturizare a tranzistorilor, care ar putea să nu mai fie făcuţi din siliciu, ci din carbon. Se crede că tranzistorii din grafenă vor fi substanţial mai rapizi decât cei din siliciu şi ar putea ajuta la crearea unor computere mai performante decât cele actuale, se arată în motivaţia Comitetului Nobel care a anunţat câştigătorii premiului pentru fizică din acest.
De vreme ce este practic transparent şi un foarte bun conductor, grafena este potrivită pentru producerea de ecrane de tip touch screen (ecran tactil), tablouri de comandă şi chiar celule solare. Amestecată cu materiale plastice, grafena le poate transforma în conductoare de electricitate, oferind în acelaşi timp un nivel ridicat de rezistenţă la căldură şi robusteţe a materialului. Această robusteţe a grafenei poate fi folosită în crearea de noi materiale extrem de rezistente, dar care să fie în acelaşi timp subţiri, elastice şi uşoare. În viitor, sateliţii, avioanele şi maşinile vor putea fi fabricate din acest amestec de materiale.
