Acasa Stiinta-ITStiinta Limbile lumii s-au născut pe continentul african

Limbile lumii s-au născut pe continentul african

scris de Lavinia Mantea
11 afisari
O limbă preistorică vorbită pentru prima dată în zona actuală a Africii, în urmă cu mai multe zeci de mii de ani, stă la baza tuturor limbilor din lume – de la engleză la mandarină -, potrivit unui studiu publicat în revista Science .
Limbile lumii s-au născut pe continentul african

Limbile lumii s-au născut pe continentul african

După ce a analizat peste 500 de limbi străine, profesorul Quentin Atkinson, de la Universitatea din Auckland, autorul acestui studiu, a descoperit că acestea au la bază o singură limbă de mult uitată vorbită de strămoşii omului în epoca de piatră.

Totodată, dovezile descoperite de profesor arată că limbajul a apărut în urmă cu cel puţin 100.000 de ani, mult mai devreme decât se credea.
Descoperirea aduce noi informaţii despre unul dintre cele mai importante evenimente din evoluţia omului – apariţia limbajului. Deşi majoritatea cercetătorilor au căzut de acord că primii oameni moderni au apărut în Africa, momentul în care strămoşii omului au început să vorbească nu a fost stabilit. Unii sunt de părere că limbajul a evoluat independent în diferite părţi ale lumii, în timp ce alţii spun că a apărut într-un singur loc şi că limbile vorbite în prezent derivă dintr-una singură.
Acest lucru este şi o dovadă în plus că primii oameni moderni au evoluat în Africa în urmă cu 200.000 – 150.000 de ani.
Limbile lumii provin din Africa

Limbile lumii provin din Africa

În urmă cu circa 70.000 de ani, aceşti oameni au început să migreze de pe continentul african, în cele din urmă răspândindu-se în restul lumii.

Teoria lui Atkinson are la bază o hartă a fonemelor – sunetele distincte ale unei limbi, aşa cum sunt ele percepute de vorbitori. El a numărat fonemele utilizate în 504 limbi străine şi a realizat o hartă a acestora, descoperind astfel că numărul lor, care variază de la limbă la alta, tinde să crească pe măsură ce se apropie de Africa subsahariană. De exemplu, limba engleză are în jur de 46 de foneme, unele dialecte din America de Sud au mai puţin de 15, japoneza – 20, franceza – 37, rusa – 38, germana – 41, româna – 31, în timp ce limba Xóõ din Botswana și Namibia are 141 .
Atkinson este de părere că aceste diferenţe reflectă tiparul migraţiilor strămoşilor omului, de când au părăsit Africa, în urmă cu 70.000 de ani.
Limbile se modifică de la generaţie la generaţie. În cazul unui grup mai mare, limbile au tendinţa de a fi relativ stabile, pur şi simplu pentru că sunt mai mulţi oameni care îşi amintesc cuvintele generaţiilor trecute. Dar în cazul unor grupuri mici – în mişcare -, există mai multe probabilităţi ca limba să se schimbe de la generaţie la alta.
Profesorul Mark Pagel, biolog la Reading University, a declarat că acelaşi efect poate fi remarcat şi în ADN-ul populaţiilor. Africanii moderni sunt caracterizaţi de o diversitate genetică mai mare, faţă de europenii albi, care au evoluat dintr-un grup migrator relativ mic, ce a plecat din Africa în urmă cu 70.000 de ani.

2 comentarii

u s 17-04-2011 - 20:11

Asta-i culmea. De parca omul s-ar trage din maimuta si-ar fi plecat din Africa, cand toata lumea stie ca omul e facut din lut si dupa ce s-a inmultit cu o chestie facuta din coasta lui de lut, dumnezeu a amestecat limbile speriat ca se ajunge cu turnul al el.

un crestin 18-04-2011 - 07:07

razi tu razi, dar asa a fost. Le era bine si caldut la oameni acolo inghesuiti in campia mesopotamiana si s-au gandit sa castige spatiu inaltandu-se pe verticala.
Si sa-si faca un nume:)

Numai ca Dumnezeu le poruncise sa se imprastie , sa se inmulteasca si sa stapaneasca pamantul.

Daca n-au facut-o de bunavoie, s-au despartit pentru ca nu s-au mai inteles si pe-aici ti-e drumul…

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult