Solstiţiul de iarnă 2018 și Ursidele | Ziua Veche
Acasa Stiinta-ITStiinta Solstiţiul de iarnă 2018 și Ursidele. Tradiții și obiceiuri

Solstiţiul de iarnă 2018 și Ursidele. Tradiții și obiceiuri

scris de C.S.
6 afisari

Solstiţiul de iarnă din 2018 este acompaniat de ultimul curent de meteori din acest an, Ursidele. Deşi din punct de vedere meteorologic iarna a sosit deja, începerea iernii astronomice este marcată de către solstiţiu.

solstitiu de iarna 2018

Solstitiu de iarna 2018

Momentul exact are loc în acelaşi timp peste tot pe Terra. În 2018, solstiţiul de iarnă are loc pe 22 decembrie. Tot în această perioadă are loc şi curentul de meteori Urside.

În România, solstiţiul de iarnă din 2018 are loc pe 22 decembrie, la ora 00:23. De asemenea, în noaptea de 21 spre 22 decembrie pe cer vor putea fi urmărite şi Ursidele, ultimul curent de meteori din 2018.

În timpul solstiţiului de iarnă, emisfera nordică a planetei se va afla în cel mai îndepărtat punct faţă de soare. Pe de altă parte, în emisfera sudică, 22 decembrie marchează echinocţiul de vară sau ziua în care partea sudică a planetei se află la cel mai apropiat punct de Soare.

Solstiţiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, dar şi începutul celor mai reci trei luni din an, în Emisfera Nordică. După solstiţiu, zilele încep să crească. Pe 22 decembrie, în momentul solstiţiului, Soarele răsare cu 23° 27′ sud de punctul cardinal estic, iar la momentul amiezii el urcă la doar 21° faţă de orizont. Astfel la acestă dată durata zilei are valoarea minimă din an de 8 ore şi 50 de minute, în timp ce noaptea are o durată maximă de 14 ore şi 10 minute, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Ursean”. Solstiţiul de iarnă reprezintă ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă din an.

Tot în această perioadă, începând cu data de 21 decembrie, au loc Ursidele. Curentul de meteori este emanat din Steaua Nordului, ce se află în linie cu Polul Nord.

Ursidele pot fi observate timp de o săptămână anual, dar punctul maxim este atins în noaptea de vineri, 21 decembrie, spre ziua de sâmbătă, 22 decembrie. Cel mai bun moment de observare a Ursidelor este pe 22 decembrie, după ce apune luna, dar înainte de răsărit. Ursidele sunt un curent de meteori relativ mic chiar şi în punctul maxim. Specialiştii estimează că vor putea fi observaţi 5-10 meteori pe oră, scrie Curiosity.

Curentul de meteori Urside este produs de reziduurile spaţiale lăsate în urmă de Cometa 8P/Tuttle.

Aşadar, în perioada de 21-22 decembrie vom avea parte de două fenomene astronomice: începutul solstiţiului de iarnă din 2018 şi curentul de meteori Urside, ultimul din acest an.

Solstiţiu înseamnă “soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit “ecliptică”. La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit “tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an, scrie Agerpres.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Obiceiuri și tradiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu. 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult