Acasa rss 1asig Sonda Rosetta s-a întâlnit cu cometa 67P

Sonda Rosetta s-a întâlnit cu cometa 67P

scris de C.F.V.
11 afisari

La capătul unei călătorii prin spațiu care a durat zece ani, sonda Rosetta, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), s-a întâlnit cu unul dintre cele mai bizare obiecte din sistemul nostru solar, cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, conform BBC și AFP.

Sonda Rosetta s-a întâlnit cu cometa 67P

Conform programului misiunii, descrisă de unul dintre oamenii de știință din cadrul ESA drept „cea mai sexi și mai fantastică misiune realizată vreodată”, Rosetta se va apropia până la 100 de kilometri de cometa pe care trebuie să o observe, cometă aflată la peste 400 de milioane de kilometri distanță de Terra.

Confirmarea întâlnirii dintre sondă și cometă deschide o nouă etapă a misiunii, în care Rosetta va însoți cometa în periplul ei prin sistemul nostru solar.

De-a lungul istoriei omenirii, trecerile cometelor prin apropierea Pământului nu au rămas neobservate, fiind de obicei considerate drept mesageri ai unor evenimente importante sau ai unor catastrofe naturale. Oamenii de știință au lansat ipoteza că aceste comete, care s-au format în urmă cu 4,6 miliarde de ani, din materia rămasă după nașterea Soarelui și a planetelor care alcătuiesc sistemul solar, ar fi transportat apă, carbon și alte elemente esențiale care au contribuit la apariția vieții pe Pământ. Misiunea sondei Rosetta este menită să verifice această ipoteză.

Rosetta trebuie să se plaseze pe o orbită în jurul cometei 67P și să o însoțească în periplul ei prin spațiu spre Soare, timp de un an. Sonda este dotată cu 11 instrumente științifice (camere video, spectrometre) care vor oferi informații fără precedent despre structura și compoziția cometelor.

În cursul zilei de miercuri sonda Rosetta va executa o manevră care o va aduce pe o orbită controlată, hiperbolică, în jurul cometei. Această cometă se deplaseză cu viteza de 55.000 de kilometri pe oră, iar viteza sondei a fost ajustată astfel încât, în termeni relativi, odată ce se va plasa pe orbita aleasă, se va deplasa în jurul cometei cu viteza de 3,6 kilometri pe oră.

O astfel de manevră de poziționare a unui satelit de observații în jurul unei comete nu a mai fost încercată niciodată, iar cum semnalul radio de comunicare cu Rosetta are nevoie de 22 de minute pentru a ajunge la destinație (călătorind cu viteza luminii), manevrele de apropiere de cometă trebuie să fie preprogramate.

„Trebuie să ne apropiem cu mare grijă pentru că nu știm exact cum se comportă această cometă și nici cum se va comporta sonda pe orbita ei”, a comentat Dr. Matt Taylor, unul dintre oamenii de știință care se ocupă de această misiune.

Dacă nu vor interveni evenimente neprevăzute în derularea misiunii, din luna noiembrie, Rosetta va lansa un modul robotizat de asolizare pe cometă, Philae, care va aduna date științifice despre compoziția acestui corp spațial. Rosetta urmează să se apropie până la 10 kilometri de nucleul cometei pentru lansarea modului de asolizare, care este dotat la rândul său cu 10 instrumente științifice. Misiunea modulului Philaen pe nucleul cometei este limitată la maxim 6 luni.

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământului și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație.

Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie și care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântărește 100 de kilograme

Întâlnirea cu o cometă cu diametrul de 4 kilometri, aflată la aproximativ jumătate de miliard de kilometri distanță de Terra, „este ca și cum ai nimeri perfect în centrul unei monede de 1 eurocent aflată la Berlin, dacă ai trage un glonț din Paris”, conform oamenilor de știință.

Sonda Rosetta a transmis deja un prim set de date despre cometă. Conform imaginilor suprinse de camera Osiris, nucleul acestei comete pare a fi format din două părți, iar spectrometrul Virtis a indicat că temperatura de la suprafața acestui corp spațial rătăcitor este de—70 de grade Celsius.

Forma neregulată a acestei comete ar putea îngreuna încercarea de a-i determina forța gravitațională — informație de importanță vitală pentru plasarea pe orbită a sondei Rosetta dar și pentru asolizarea modulului Philaen.

Numele sondei, Rosetta, a fost ales după cel al pietrei din Rosetta, o stelă egipteană ce i-a permis lui Champollion să descifreze scrierea hieroglifică la începutul secolului XIX. Numele modului de asolizare, Philae, provine de la obeliscul pe care se afla inscripția care a permis descifrarea hieroglifelor de pe piatra din Rosetta.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko poartă numele celor doi astronomi ucraineni care au descoperit-o în 1969.

În cadrul acestei misiunii oamenii de știință speră să poată măsura raportul dintre hidrogen și deuteriu (izotop al hidrogenului) din gheața cometei, pentru a-l compara cu cel din apa de pe Pământ. De asemenea, cercetătorii doresc să se convingă dacă aceste corpuri cosmice conțin aminoacizi, molecule considerate esențiale pentru apariția vieții pe Pământ.

4 comentarii

pathfinder 06-08-2014 - 21:28

Ciurim si Gherasim.
Pt. cine pricepe.
Articol scris bine!

urbos 07-08-2014 - 00:36

Cum ai auzit de rozeta, cum te-ai bagat.

pathfinder 07-08-2014 - 10:14

Filozofu’ lu’ mamuca…
E exact invers!

digital 06-08-2014 - 22:47

rozetta lui unul s-a întâlnit cu castraveciorul lui tomi!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult