În urma cu aproximativ doua milioane de ani, Pamântul era un loc foarte diferit, iar primii nostri stramosi traiau alaturi de tigri cu dinti de sabie, mastodonti si rozatoare uriase.
In functie de locul în care se aflau, este posibil sa le fi fost frig: Pamântul intrase într-o faza de înghet adânc, cu multiple ere glaciare care s-au succedat pâna acum aproximativ 12.000 de ani.
„Panglica de nori interstelari”
Oamenii de stiinta sustin ca erele glaciare apar din mai multe motive, printre care se numara înclinarea si rotatia planetei, deplasarea placilor tectonice, eruptiile vulcanice si nivelurile de dioxid de carbon din atmosfera.
Dar ce se întâmpla daca schimbarile drastice ca acestea nu sunt doar un rezultat al mediului înconjurator al Pamântului, ci si al pozitiei Soarelui în galaxie?
Într-o noua lucrare publicata în revista de specialitate „Nature Astronomy”, cercetatoarea Merav Opher, profesoara de astronomie la Universitatea din Boston si membra a Institutului Radcliffe de la Harvard, a gasit dovezi ca, în urma cu aproximativ doua milioane de ani, Sistemul Solar a intrat într-un nor interstelar atât de dens încât ar fi putut interfera cu vântul solar al Soarelui nostru. Opher si coautorii studiului considera ca acest lucru arata ca pozitia Soarelui în spatiu ar putea influenta istoria Pamântului mai mult decât s-a considerat pâna acum.
Întregul nostru Sistem Solar este învaluit într-un scut protector de plasma care emana de la Soare, cunoscut sub numele de heliosfera. Acesta este alcatuit dintr-un flux constant de particule încarcate, numit vânt solar, care se întinde mult dincolo de Pluto, învaluind planetele în ceea ce NASA numeste „o bula gigantica”.
Aceasta ne protejeaza de radiatii si de razele galactice care ar putea altera ADN-ul, iar oamenii de stiinta cred ca este o parte din motivul pentru care viata a evoluat pe Pamânt.
Potrivit celei mai recente lucrari, norul interstelar rece a comprimat heliosfera în asa fel încât a plasat pentru scurt timp Pamântul si celelalte planete din Sistemul Solar în afara influentei heliosferice. „Aceasta lucrare este prima care arata cantitativ ca a existat o întâlnire între Soare si ceva din afara Sistemului Solar care ar fi afectat clima Pamântului”, spune Opher, care este experta în heliosfera. „Stelele se misca, dar studiul nostru arata nu numai ca se misca, ci si ca se confrunta cu schimbari drastice”, spune Opher.
Cercetatoarea a început sa lucreze la acest studiu în timpul unei burse de un an la Institutul Radcliffe de la Harvard. Pentru a studia fenomenul, Opher si colaboratorii sai au privit înapoi în timp, folosind simulari sofisticate de computer pentru a vi-zualiza unde se afla Soarele cu doua milioane de ani în urma – si, odata cu el, heliosfera si restul Sistemului Solar.
De asemenea, ei au cartografiat traseul unui sistem de nori interstelari densi si foarte reci, alcatuiti în principal din atomi de hidrogen. Simularile lor au aratat ca unul dintre norii aflati aproape de capatul acestei „panglici de nori interstelari”, numit Lynx, ar fi putut intra în coliziune cu heliosfera.
O era glaciara de proportii cosmice
Daca acest lucru s-ar fi întâmplat, spune Opher, Pamântul ar fi fost expus pe deplin mediului interstelar, unde gazul si praful se amesteca cu elementele atomice ramase de la stelele care au explodat, inclusiv fierul si plutoniul. În mod normal, heliosfera filtreaza cea mai mare parte a acestor particule radioactive.
Fara protectie, acestea pot ajunge cu usurinta pe Pamânt. Potrivit documentului, acest lucru se coroboreaza cu dovezile geologice care arata o crestere a izotopilor 60Fe (fier 60) si 244Pu (plutoniu 244) în ocean, pe Luna, în zapada din Antarctica si în calote de gheata din aceeasi perioada de timp.
Momentul se potriveste, de asemenea, cu înregistrarile de temperatura care indica o perioada de racire accentuata a climei terestre. „Doar rareori vecinatatea noastra cosmica de dincolo de Sistemul Solar afecteaza viata pe Pamânt”, spune Avi Loeb, director al Institutului pentru Teorie si Calcul al Universitatii Harvard si coautor al lucrarii.
„Este interesant sa descoperim ca trecerea Sistemului Solar prin norii densi, acum câteva milioane de ani, ar fi putut expune Pamântul la un flux mult mai mare de raze cosmice si atomi de hidrogen. Rezultatele noastre deschid o noua fereastra în relatia dintre evolutia vietii pe Pamânt si vecinatatea noastra cosmica”.
Presiunea exterioara exercitata de norul rece Lynx ar fi putut bloca continuu heliosfera timp de pâna la un milion de ani, provocând o era glaciara de proportii cosmice, spune Opher. „Dar imediat ce Pamântul s-a îndepartat de norul rece, heliosfera a înghitit toate planetele, inclusiv Pamântul”, spune ea.
„Si asa stau lucrurile si astazi. Este imposibil de stiut care a fost efectul exact pe care norii reci l-au avut asupra Pamântului, dar exista alti câtiva nori reci în mediul interstelar pe care Soarele i-a întâlnit probabil în miliardele de ani de când s-a nascut”, spune Opher. Si probabil ca va mai întâlni si altii peste aproximativ un milion de ani.
Opher si colaboratorii sai lucreaza acum pentru a urmari unde se afla Soarele în urma cu sapte milioane de ani si chiar si mai departe. Localizarea Soarelui cu milioane de ani în trecut, precum si a sistemului de nori reci, este posibila cu ajutorul datelor colectate de misiunea Gaia a Agentiei Spatiale Europene, care construieste cea mai mare harta 3D a galaxiei si ofera o privire fara precedent asupra vitezei cu care se misca stelele.
„Acest nor a existat, într-adevar, în trecutul nostru, iar daca am traversat ceva atât de masiv, am fost expusi la mediul interstelar”, spune Opher. Efectul traversarii cu atât de mult hidrogen si material radioactiv este neclar, astfel ca Opher si echipa sa de la Centrul Stiintific DRIVE, finantat de NASA, exploreaza acum efectul pe care l-ar fi putut avea asupra radiatiilor de pe Pamânt, precum si asupra atmosferei si climei. „Acesta este doar începutul”, spune Opher.
Ea spera ca aceasta lucrare va deschide calea catre mult mai multe explorari ale modului în care Sistemul Solar a fost influentat de forte exterioare în trecutul îndepartat si cum aceste forte au modelat, la rândul lor, viata pe planeta noastra.
