Finalul primei decade a lunii octombrie 2012 a coincis cu un bilanţ al celor 100 de zile iniţiale, ale preşedintelui egiptean Mohamed Morsi, care a folosit ocazia Zilei Forţelor Armate, pentru a semnala că a fost sărbătorită, prima oară, sub o conducere civilă.
În centrul fotografiei, doamna Laila Ahmed Bahaa El-Din, ambasadoarea Republicii Arabe Egipt, în stânga căreia se află colonelul Yasser Asaad Ahmed Mahmoud şi dr. Abdalla Mobasher, iar în dreapta ei, autorul consemnării şi soţia ataşatului militar egiptean.
Dar şi pentru a vorbi de noile mutaţii în viaţa politică internă a Egiptului. Acestea fiind, în opinia lui, îmbunătăţirea siguranţei interne, a managementului de stat, a serviciilor publice şi a luptei împotriva corupţiei. Subvenţiile de stat urmează să fie reanalizate, iar o campanie decisivă va fi declanşată contra celor care sustrag petrol din conductele utilizate pentru transportul acestuia.
Absenţa, de la discursul lui Morsi, a unor generali, care au luptat în ceea ce azi este denumit Războiul din octombrie – precum mareşalul Hussein Tantawi, ex-liderul Consiliului Suprem al Forţelor Armate, care a fost destituit de actualul preşedinte egiptean în luna august, împreună cu alţi generali – a fost explicată prin dorinţa de a face o sărbătoare mai populară, pe stadion, cu participarea a mii de musulmani.
Asta deoarece, de peste trei decenii, aniversarea zilei de 6 octombrie s-a făcut, de ex-preşedintele Mubarak, fără festivităţi publice. Motivaţia fiind simplă. A dorit să evite evenimente similare cu parada militară pe timpul căreia a fost asasinat predecesorul său – Sadat.
Referirile limitate, ale preşedintelui Morsi, la rolul militarilor, la 6 octombrie, au fost considerate insuficiente de cei ce doreau o recunoaştere, la cel mai înalt nivel, a sacrificiile eroice făcute de mii şi mii de soldaţi şi ofiţeri, musulmani şi creştini, la fel de temerari, în faţa unui inamic extrem de agresiv.
În Egipt, Ziua Forțelor Armate este sărbătorită la 6 octombrie, deoarece este data la care Războiul din 1973 a început prin trecerea, cu succes, de către armata egipteană a Canalului Suez, şi ocuparea liniei Bar Lev. Atunci, forțele combinate egiptene și siriene au lansat un atac surpriză asupra Israelului și au trecut în Peninsula Sinai, acţiune care a marcat începutul războiului de Yom Kippur.
Preşedintele, de atunci, al Egiptului, Anwar el-Sadat, a planificat atacul într-o încercare de a consolida moralul conaţionalilor săi şi al lumii arabe, prin recâştigarea controlului asupra teritoriului Sinai, care a fost anterior ocupat de Israel, în războiul de şase zile, din 1967.
Planul inițial a avut succes, când 80.000 de soldați egipteni au depăşit linia masivelor fortificaţii Bar Lev construite de israelieni, pentru a rezista unor astfel de atacuri.
Forțele egiptene au controlat teritoriul câştigat prin ofensiva lor timp de două zile. Ulterior, în faţa contraatacului trupelor Tzahal – Forţa de Apărare a Israelului/IDF – s-a efectuat retragerea. În esenţă, la Cairo, atacul trupelor egiptene şi siriene, din octombrie 1973 este considerat prima victorie militară arabă, asupra Israelului, după războiul din 1967. A urmat acordul de la Camp David şi retrocedarea Peninsulei Sinai către Egipt.
A 39-a aniversare a Forţelor Armate Egiptene a fost celebrată printr-o recepţie, la Hotelul Royal, din Capitală, unde oaspeţii au fost întâmpinaţi de ataşatul militar egiptean, colonelul Yasser Asaad Ahmed Mahmoud şi soţia acestuia.
Conform unui obicei deja instituit, tortul prieteniei egipteano-române a fost tăiat, simbolic, de generalul-locotenenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General, de doamna Laila Ahmed Bahaa El-Din, ambasadoarea Republicii Arabe Egipt, la Bucureşti şi de colonelul Yasser Asaad Ahmed Mahmoud.
Gazdele s-au fotografiat, cu plăcere, cu aceia pe care-i consideră prieteni sinceri ai egiptenilor eliberaţi de dictatură, dornici să aibă parte de o cale în care libertatea dobândită să fie nota dominantă a viitorului asumat după destulă suferinţă.
Comments are closed.