”Vom avea o structură de comandament NATO. Avem insfrastructura gata.”, a declarat președintele Traian Băsescu, la încheierea summit-ului NATO din Țara Galilor. Locația exactă a comandamentului nu a fost comunicată.
Băsescu susține planurile NATO.
În România există în prezent aproximativ 1.400 de militari americani, din care 600 sunt puşcaşi marini, iar aceste efective vor creşte, vor fi flexibile, se vor adapta la situaţia de zi cu zi, a explicat președintele.
DECLARAȚIILE LUI TRAIAN BĂSESCU
– A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.
– La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică deciziile politice.
– Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, Declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, Declaraţia comună NATO – Ucraina, Declaraţia privind Afganistanul şi Declaraţia privind forţele armate.
– Adoptarea planului de acţiune. Prin acesta s-a decis prezenţa NATO pe terioriul statelor de la frontiera de Est a NATO, inclusiv pe teritoriul României. Vreau să fim foarte clari, România are două baze militare româno-americane, la Kogălniceanu şi la Desevelu. În rest, sunt staţionări temporare, exerciţii, manevre militare. Planul de acţiune măreşte prezenţa militară alternativă pe teritoriul României.
– Vom avea o structură de comandament NATO. În documentele care nu sunt destinate publicităţii România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. Avem insfrastructura gata. În documente România figurează ca făcând oferta pentru a găzdui un comandament, dar noi ştim că va fi.
– La cererea Statelor Unite, am decis crearea unui centru de antrenament de exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii care se vor face cu flota României şi Bulgariei. Important este că Marea Neagră este recunoscută în documentele summitului ca având o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică, aceasta fiind un obiectiv al României care a fost atins. În susţinerea atingerii acestui obiectiv, noi am argumentat cu cercul de conflicte îngheţate care sunt în jurul Mării Negre. Argumentul nostru în toate discuţiile a fost că aceste conflicte pot fi activate pe rând sau toate odată, ceea ce ar afecta securitatea din zonă.
– Mai este o decizie care nu o să-i placă premierului. Este vorba de angajamentul aliaţilor de a se ajunge la 2 la sută din PIB al fiecărei ţări pentru apărare. Aşa cum am spus, libertatea nu este gratis.
– S-a pus accent pe siguranţa cibernetică. Din acest punct de vedere, România a făcut oferta să fie naţiune cadru pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe pentru siguranţa cibernetică a Ucrainei.
– Toate acestea au fost obiectivele noastre şi pe acestea le-am atins.
– Declaraţia summitului va fin una care va face pe oricine să se gândească dacă vrea să aibă de-a face cu flancul estic al NATO.
– România s-a angajat să trimită în Afganistan 220 de militari, 200 de instructori şi 20 de agenţi de poliţie militară. Am primit solicitări să preluăm şi paza a două aeroporturi. Vom vedea, încă nu s-a decis. Asta ar însemna să dislocăm un efectiv de 400 de militari. Vom analiza în CSAT care ar fi costurile.
– Asta este. România este în siguranţă şi dacă cineva s-ar gândi să o ducă într-o zonă de nesiguranţă, atunci ar exista o reacţie năprasnică din partea NATO.
– Planul de contingenţă, care se regăseşte în declaraţia privind planificarea apărării, a fost aprobat înainte de summit şi el imaginează diverse scenarii în care NATO ar trebui să răspundă în cazul în care România ar fi atacată.
– Summitul NATO nu a aprobat niciun ajutor militar pentru Ucraina
