Acasa Top SecretArmata Cum arată Comandamentul NATO inaugurat de Stoltenberg la Bucureşti (foto-video)

Cum arată Comandamentul NATO inaugurat de Stoltenberg la Bucureşti (foto-video)

scris de D.S.S.
54 afisari

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor amenajată la Bucureşti şi inaugurată joi, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că această structură de comandă nu este singurul pas făcut de NATO pentru întărirea securităţii României.

NATO Secretary General visits RomaniaPreședintele Klaus Iohannis a anunțat joi că Unitatea NATO de Integrare a Forțelor de la București va fi activată oficial în cursul lunii septembrie, șeful statului apreciind că aceasta este prima prezență concretă a Alianței pe teritoriul României.
”Mă bucur foarte mult că vizităm împreună sediul viitoarei structuri de comandă a NATO, prima prezenţă concretă a Alianţei pe teritoriul României. Acesta este rezultatul deciziilor luate de către şefii de stat şi de guvern din statele membre NATO în septembrie anul trecut, pentru întărirea securităţii statelor aliate aflate pe flancul estic al NATO. Această structură de comandament urmează să fie activată oficial în cursul lunii septembrie, după finalizarea procedurilor specifice ale NATO. Alianţa îşi respectă astfel promisiunile şi îşi demonstrează determinarea şi capacitatea de a răspunde provocărilor şi instabilităţii generate de acţiunile Rusiei în Ucraina. Prin fondurile alocate de NATO şi personalul militar selectat din diferite state aliate pentru a lucra aici, această structură de comandă este o dovadă a solidarităţii şi a sprijinului NATO pentru securitatea României”, a declarat Iohannis, după ce a vizitat sediul Unităţii NATO de Integrare a Forţelor, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

NATO Secretary General visits RomaniaŞeful statului a spus că această structură de comandă nu este singurul pas făcut de NATO pentru întărirea securităţii României.

”Doresc să menţionez în acest sens şi activităţile de monitorizare a spaţiului aerian, creşterea numărului de vizite şi exerciţii ale navelor aliate în Marea Neagră şi pe teritoriul României, precum şi consolidarea planificării apărării României şi a întregului flanc estic. La toate acestea se adaugă cooperarea bilaterală cu SUA, manifestată prin prezenţa militară americană de la Mihail Kogălniceanu, prin facilitatea de apărare antirachetă de la Deveselu, care va deveni parte a sistemului NATO, precum şi recent anunţata decizie a SUA de amplasare a unor echipamente militare în România. Subliniez faptul că toate aceste măsuri au un caracter de descurajare şi apărare, de consolidare a securităţii României şi a Alianţei în ansamblul său. România şi-a adus propria contribuţie la măsurile de adaptare şi sporire a securităţii Alianţei. Acesta este un angajament pe care l-am afirmat şi în sensul căruia vom acţiona permanent: acela de a fi un partener serios şi credibil, care contribuie la efortul colectiv de apărare şi este la rândul său un furnizor de securitate şi stabilitate. Atât acordul privind creşterea bugetului apărării la 2% din PIB până în 2017, cât şi viziunea şi direcţiile de acţiune definite în recent adoptata Strategie Naţională de Apărare reflectă clar acest angajament”, a afirmat Klaus Iohannis.

NATO Secretary General visits RomaniaEl a precizat că România a contribuit la finanţarea acestei structuri de comandă a NATO, iar cea mai mare parte a personalului este român.

”De asemenea, am mărit de peste trei ori numărul exerciţiilor necesare pregătirii forţelor, România fiind recent gazda exerciţiului de pregătire a dislocării Forţei de Răspuns a NATO. Am pus la dispoziţia Alianţei un comandament de nivel de divizie, care va sprijini derularea unor eventuale misiuni în zona sudică a flancului estic aliat. Acesta va atinge capacitatea operaţională iniţială în primăvara anului viitor. Îmi exprim speranţa că viitoarea reuniune la nivel înalt din Polonia, din Varşovia, din vara anului viitor, va marca noi progrese în ceea ce priveşte adaptarea strategică a NATO la noile provocări şi ameninţări pe termen lung. Ca parte a acestui proces, România îşi va intensifica eforturile de cooperare cu aliaţii săi pentru a creşte securitatea şi predictibilitatea la Marea Neagră. Trebuie să ţinem cont de amplificarea capacităţilor militare din zonă şi de faptul că Marea Neagră se află la confluenţa factorilor de risc provenind atât din est, cât şi din sud”, a adăugat preşedintele.

NATO Secretary General visits RomaniaUnitatea NATO de Integrare a Forțelor de la București nu va fi o bază militară, iar experții de aici vor juca un rol în planificarea exercițiilor, a declarat joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

„Pentru ca statele noastre să fie în securitate trebuie să consolidăm capacitatea noastră de apărare și asistăm la cea mai mare creștere a acesteia de la sfârșitul Războiului Rece. Creștem capacitățile forței de reacție a NATO care ajunge la peste 40 mii de militari, am grăbit procesul de luare a deciziilor politice și militare și am înființat unitățile de integrare a forței NATO în șase țări — Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România. Abia aștept să vizitez aceste unități, în București, mai târziu, în cursul zilei de astăzi. Aceasta nu va fi o bază militară, este un cartier general mic, de aproximativ 40 de oameni, din România și din alte țări membre NATO”, a precizat Stoltenberg, după întâlnirea cu președintele Iohannis.

El a spus că toate contribuțiile României facilitează menținerea NATO ca o Alianță puternică. „Acest lucru este important într-o perioadă în care avem nevoie de un NATO puternic și o solidaritate puternică în interiorul Alianței, pentru că vedem o Rusie care se afirmă tot mai mult, care încearcă să schimbe prin forță frontierele; vedem creșterea extremismului și tulburări în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord și vedem provocări care nu cunosc granițe, precum atacurile cibernetice și întreruperile de furnizare de energie”, a afirmat secretarul general al Alianței.

NATO Secretary General visits RomaniaStoltenberg a precizat că experții Unității NATO de Integrare a Forțelor de la București vor juca un rol-cheie în planificarea exercițiilor și în asistarea unei reîntăriri potențiale.

El a mai spus că România va găzdui Cartierul General Divizional de Sud-Est.

„Aceste măsuri sunt de apărare NATO, nu caută confruntare cu nimeni, dar vom face tot ce este necesar pentru a menține siguranța țărilor noastre și vom apăra toți aliații împotriva oricăror amenințări, de la Est sau de la Sud”, a arătat secretarul general al NATO.

Înfiinţarea Unităţii de Integrare a Forţelor NATO a fost decisă prin Hotărârea 32/2015, adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în 23 iunie, sub denumirea NATO Force Integration Unit (NFIU), în Garnizoana Bucureşti. Organizarea, funcţionarea, încadrarea cu personal, administrarea, sprijinul naţiunii gazdă, precum şi alte detalii necesare îndeplinirii misiunii NFIU ROU se stabilesc prin înţelegeri încheiate de către Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile militare NATO şi statele aliate participante.

Pe timpul funcţionării pe teritoriul României, NFIU ROU beneficiază de prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, şi de prevederile Protocolului privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952.

Dislocarea NFIU în misiuni în afara teritoriului României se execută la ordinul autorităţilor NATO abilitate.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a spus, la ceremonia de inaugurare a Centrului NATO, că pentru pregătirea acestei structuri NATO de comandă au fost parcurşi toţi paşii conveniţi cu Alianţa, iar centrul va fi acreditat şi va funcţiona în toamna acestui an, împreună cu structurile altor state aliate.

Potrivit lui Duşa, investiţia pentru acest centru, care a fost amenajat în două luni, se ridică la 16 milioane de lei – 13 milioane din bugetul NATO si 3 milioane lei din bugetul MApN -, iar în acestă structură vor lucra 42 de militari, din care 27 de posturi vor fi ocupate de militari români, iar celelalte de cadre ale ţărilor aliate.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult