Acasa Top SecretArmata Decizii majore adoptate la Summit-ul NATO

Decizii majore adoptate la Summit-ul NATO

scris de D.S.S.
17 afisari

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat vineri seară, la Varșovia, că NATO a aprobat o prezență militară multinațională în România sub conducere românească, relatează agențiile internaționale de presă.

View of the room

View of the room

Potrivit agenției EFE, această prezență va consta într-o brigadă alcătuită în principal din efective române și bulgare.

De asemenea, Jens Stoltenberg a anunțat că liderii statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice au aprobat desfășurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, în cadrul măsurilor de contracarare a amenințării reprezentate de Rusia.
Agresiunea continuă a Rusiei va provoca un răspuns al NATO și o prezență mai mare a alianței în Europa de Est, au avertizat vineri Statele Unite, informează Reuters.
„Ceea ce demonstrăm este că dacă Rusia continuă acest mod de comportament agresiv, vor exista un răspuns și o prezență mai mare în Europa de Est”, a declarat consilierul adjunct al președintelui Barack Obama pentru securitate națională Ben Rhodes.

„Vom face tot ce este necesar pentru a apăra alianța și membrii estici ai alianței”, a adăugat el într-o conferință pe marginea summitului NATO de la Varșovia.
NATO va prelua de la SUA comanda și controlul scutului antirachetă din estul Europei, a confirmat oficial vineri la Varșovia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite agenția DPA.
‘Astăzi am decis să declarăm capacitatea operațională inițială a sistemului antibalistic al NATO (…) Aceasta înseamnă că navele SUA bazate în Spania, radarul din Turcia și interceptoarele din România pot opera în comun sub comanda și controlul NATO’, a precizat Stoltenberg după prima zi a summitului NATO.

Conform unor surse citate anterior de Reuters și AFP, declararea capacității operaționale inițiale a fost împiedicată până în prezent mai ales de reticența Franței față de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multă autoritate în procesul luării deciziilor în eventualitatea unui atac.
NATO va prelua comanda scutului antirachetă din estul Europei, după ce Franța a primit asigurări că aceste sistem defensiv nu se va afla sub controlul direct al SUA, relatează vineri agenția Reuters citând surse oficiale.

La summitul NATO, aflat în desfășurare la Varșovia, ‘liderii (statelor membre n.red.) vor conveni că apărarea antirachetă are capacitatea operațională inițială’, afirmă o sursă din cadrul NATO. ‘Acest lucru înseamnă că navele americane bazate în Spania, radarul din Turcia și baza de apărare antirachetă din România pot lucra împreună sub comanda NATO’, explică aceeași sursă.

Un al doilea oficial al NATO a confirmat că ‘se întrunesc condițiile’ pentru plasarea scutului antirachetă sub comanda NATO.

Într-o declarație consemnată de agenția France Presse pe 4 iulie, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a recunoscut implicit că la acel moment încă nu exista un acord unanim între cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la summitul de la Varșovia că scutul antirachetă este subordonat de acum înainte, cel puțin în faza sa ‘inițială’, comandamentului Alianței.

Franța în special a solicitat garanții suplimentare privind controlul politic al celor 28 de state aliate asupra scutului antirachetă. ‘Astăzi, aceste capacități se bazează pe controlul și comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO’, a declarat atunci pentru AFP sub protecția anonimatului o sursă din anturajul ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian.

‘Vom avea capacitate operațională completă numai atunci când vom fi mulțumiți de modalitățile de control politic’ al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianței, a insistat sursa de la Paris.

Dar generalul francez Denis Mercier a confirmat și el vineri agenției Reuters că liderii statelor membre ale NATO ‘au găsit un bun compromis’. ‘Având în vedere consecințele unei interceptări, controlul politic este esențial’, a insistat la rândul său generalul citat.

În eventualitatea unui atac, comandanții NATO vor avea la dispoziție numai câteva secunde pentru a decide lansarea unei rachete interceptoare. Franța în special și-a manifestat rezervele față de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multă autoritate într-o astfel de situație, dar aceste rezerve nu au fost niciodată exprimate public în mod deschis.
Președintele Klaus Iohannis a avut, vineri, alături de alți șefi de stat și de guvern, un scurt dialog cu omologul său american, Barack Obama, la începutul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la Varșovia.
La discuție au participat și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, președintele Letoniei, Raimonds Vejonis, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Italiei, Matteo Renzi.
Statele Unite ale Americii sprijină creșterea prezenței NATO în Marea Neagră, iar Turcia dorește sporirea vizibilității acestei prezențe cu un grup naval, potrivit unor surse aliate.
Președintele Barack Obama a menționat în intervenția din cadrul Consiliului Nord-Atlantic sprijinul SUA pentru dezvoltarea de opțiuni pentru creșterea prezenței NATO în Marea Neagră”, au arătat sursele menționate.

În context, liderul american s-a referit la decizia miniștrilor Apărării în acest caz.

De asemenea, sursele au arătat că Obama s-a referit la importanța conceptului de plan de contingență upgradat în mod general.

Liderul de la Casa Albă a subliniat și importanța dobândirii capacității inițiale a sistemului antirachetă și a menționat contribuția României în acest caz.

Sursele citate au precizat că Barack Obama a vorbit și despre transferul comenzii facilității sistemului antirachetă de la Deveselu de sub comandă americană sub comandă NATO în această lună.

La rândul său, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat importanța securității Mării Negre pentru NATO, nu doar pentru riverani, ci și pentru neriverani.

„Președintele Erdogan a făcut apel la toți aliații să participe și să crească vizibilitatea prezenței NATO cu un grup naval la Marea Neagră”, au adăugat sursele aliate.

Sursele au mai precizat că documentul final al Summitului NATO va conține multiple referiri la Marea Neagră.

În cadrul discuțiilor, potrivit surselor aliate, Polonia a anunțat contribuția la brigada multinațională din România cu o companie.

Astfel, sursele aliate au arătat că Bulgaria și Polonia vor participa cert la brigada multinațională din România.
Președintele francez Francois Hollande a subliniat vineri, la sosirea sa la summitul NATO care se desfășoară la Varșovia, că Federația Rusă „nu este un adversar, nu este o amenințare”, informează agenția de presă AFP.
„NATO nu are câtuși de puțin vocația să facă presiuni asupra relațiilor pe care Europa trebuie să le aibă cu Rusia, iar pentru Franța, Rusia nu este un adversar, nu este o amenințare”, a declarat Hollande.

Numeroase țări din NATO, în special cele din Europa de Est, consideră că Rusia, care a anexat peninsula Crimeea și este acuzată că i-ar susține pe separatiștii din estul Ucrainei — acuzație dezmințită de Moscova — constituie o amenințare directă la adresa securității lor.

„Rusia este un partener care, este drept, poate uneori, după cum am văzut în Ucraina, să facă uz de forță. Noi am condamnat Rusia atunci când a fost vorba de Crimeea și încercăm să găsim o soluție pentru criza din Ucraina”, a subliniat Francois Hollande.

Președintele francez a insistat, de asemenea, asupra necesității ca alte țări să-și asume din responsabilitatea luptei împotriva terorismului. „Franța va face ce trebuie, însă nu mai mult. Ele (țările) sunt cele care trebuie să asigure această securitate”, a insistat Hollande.

Franța are angajați 3.500 de soldați în teatrul de operațiuni din Sahel, precum și în Orientul Mijlociu (OM) împotriva grupărilor jihadiste. După valul de atentate din 2015, Franța și-a sporit efortul de apărare și va continua să o facă până în 2017, dar „trebuie ca și alții să facă un efort echivalent”, a subliniat Francois Hollande.
NATO și UE au semnat vineri o declarație comună pentru consolidarea cooperării dintre cele două organizații la capitole precum amenințările hibride, securitatea cibernetică, comunicațiile strategice, securitatea maritimă și instituțiile din țările terțe, transmite agenția EFE.
‘Această decizie istorică ne va permite să colaborăm și mai strâns, mai mult ca niciodată până în prezent’, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a semnat documentul împreună cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker.

Stoltenberg a subliniat că NATO și UE au încheiat în ultimele luni mai multe acorduri ca în ultimii 30 de ani, iar memorandumul convenit ‘dă mai multă substanță asocierii dintre UE și NATO’ în demersul de ‘protejare a cetățenilor noștri și a stabilității noastre’, având în vedere faptul că ambele organizații sunt ‘interconectate’și se confruntă cu ‘provocări fără precedent’.

Și Donald Tusk a estimat că ‘astăzi, UE și NATO se confruntă cu aceleași amenințări, ce provin din est sau din sud’ și a cerut ca ‘în locul iluziei că mergem singuri, să creștem valoarea prieteniei cu NATO’.

La rândul său, Jean-Claude Juncker a estimat că această cooperare este ‘practică și urgentă’, cerând și el o strângere a legăturilor dintre NATO și UE într-o perioadă când nu este nevoie de ‘introspecție și izolare’.

Declarația garantează respectarea autonomiei ambelor organizații și a proceselor fiecăreia de luare a deciziilor.

La capitolul combaterii amenințărilor hibride, NATO și UE s-au angajat să colaboreze în analiza, prevenirea crizelor și alerta timpurie prin transferul reciproc de informații și, în măsura posibilului, prin cooperarea între serviciile secrete ale statelor membre. Vor fi elaborate manuale și proceduri coordonate pentru a se stabili modul comun de acțiune în fața unor amenințări.

Pe de altă parte, cele două organizații s-au angajat să-și ‘adapteze cooperarea’ navală și în mod special în gestionarea situației provocate de afluxul de migranți, prin transferul de informații despre deplasările ambarcațiunilor pe mare și prin mai buna coordonare a activităților în zona Mediteranei. În acest sens, cele două părți au dat exemplul colaborării pentru destructurarea rețelelor traficanților de migranți în zona Mării Egee.

Sâmbătă, în a doua zi a summitului NATO, se va discuta și despre contribuția Alianței la misiunea navală europeană ‘Sophia’ pentru combaterea traficului de migranți pe Mediterana, precum și despre cum poate fi sprijinită Garda de Coastă a Libiei, țara pe unde trec majoritatea migranților care vin din Africa în Europa.

Anul trecut, în luna mai, NATO și UE au încheiat un prim acord privind cooperarea în combaterea amenințărilor reprezentate de așa-numitul ‘război hibrid’, termen care combină elemente militare tradiționale cu propaganda și cu atacurile cibernetice, situație observată în timpul conflictului din Ucraina.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult