Iohannis a prezentat Strategiei de Apărare a Ţării | Ziua Veche
Acasa Top SecretArmata Iohannis a prezentat Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării

Iohannis a prezentat Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării

scris de D.S.S.
129 afisari

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în anul 2021 Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului, cu 436 mai puţini decât în acest an.
În cadrul unei declaraţii de presă susţinute la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele a menţionat că Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 de militari şi poliţişti la misiuni în afara ţării, cu 181 mai puţini decât în 2020.
„Am aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020”, a spus Iohannis.
El a adăugat că tot în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.
„Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internaţională şi strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei României fac posibilă realizarea capabilităţilor de apărare naţională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO şi, în acelaşi timp, programele multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şansa de relansare, în special prin cooperare instituţională cu firmele de profil ale aliaţilor noştri”, a spus preşedintele Iohannis.

Miercuri, 27 mai a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul căreia au fost analizate o serie de teme importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.
Un punct important de pe ordinea de zi l-a constituit analiza Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Strategia a fost elaborată în condiţiile în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19, care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică care va afecta serios relaţiile dintre actorii globali şi va spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului internaţional, afectând şi securitatea internaţională. Perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice.
Această Strategie oferă răspunsuri la întrebări esenţiale privind obiectivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi.  Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar subsumat politicii de securitate naţională şi de apărare a ţării, Strategia va orienta şi direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şi apărării ţării.
Noua Strategie operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019. Pe lângă apărarea armată, înţeleasă în dublă calitate, de apărare naţională şi apărare colectivă, Strategia vizează şi dimensiuni precum politica externă, ordinea publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, managementul crizelor, domeniile educaţie, cultură, sănătate, economic, demografie, financiar, mediu, securitatea energetică sau cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice şi a patrimoniului istoric şi cultural.
Această Strategie a fost gândită ca un instrument care fundamentează o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională privind deopotrivă cetăţeanul, societatea în ansamblul său şi instituţiile statului.
Strategia reafirmă ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi UE.
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinate de evoluţiile din regiune, deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, ameninţarea reprezentată de terorism, ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi alte tipuri de provocări.
De asemenea, Strategia pune accentul şi pe dimensiunea de prevenire, bazată pe cunoaştere şi anticipare. Orice strategie şi orice acţiune trebuie fundamentate pe cunoaşterea cât mai exactă a stării de fapt. Împreună cu dezvoltarea capacităţii de anticipare aceasta este crucială pentru a răspunde eficient la riscuri şi ameninţări.
Strategia Naţională de Apărare a Ţării propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de către statul român.
Totodată, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securităţii, bazat pe relaţia securitate – prosperitate – stat de drept – democraţie – identitate, echilibrul dintre stat şi individ ca beneficiari ai securităţii naţionale, gestionarea integrată a securităţii şi pe ideea de comunitate de securitate.
Nu în ultimul rând, definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate se face într-o manieră care ţine cont de realităţi, dar mai ales de aşteptările cetăţenilor şi societăţii.  Siguranţa cetăţeanului este un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecinţă, gestionarea securităţii presupune şi participarea societăţii civile.
În acest sens, Strategia oferă cadrul unei colaborări şi coordonări inter-instituţionale mai eficiente şi încurajează efortul comun al instituţiilor responsabile de implementarea politicilor de apărare şi securitate, inclusiv constituirea unui Grup de Reflecţie Strategică, în vederea analizării, evaluării şi interpretărilor dinamicii şi schimbărilor din mediul internaţional.
Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării îşi propune câteva obiective de importanţă strategică:

  • realizarea unei diagnoze clare şi sintetice a stării societăţii româneşti şi respectiv a statului român şi a instituţiilor sale publice, din punctul de vedere al securităţii naţionale;
  • identificarea şi definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate, precum şi a valorile şi principiile pe care se fundamentează acestea;
  • evaluarea multi-nivel a mediului de securitate, identificând tendinţele evolutive ale acestuia;
  • identificarea şi definirea ameninţărilor, riscurilor şi a vulnerabilităţilor din perspectiva securităţii naţionale;
  • definirea direcţiilor de acţiune şi a principalelor modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României.

Interesele şi obiectivele naţionale de securitate constituie bază de pornire în elaborarea direcţiilor de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale, corelative domeniilor în care se manifestă şi la care se adaptează – domenii identificate ca dimensiuni, conform conceptului securităţii naţionale extinse, respectiv dimensiunile diplomatică, de apărare,  informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ordine publică, managementul situaţiilor de criză, economică şi energetică, societală.
De asemenea, Strategia evidenţiază următoarele aspecte:

  • Eforturile de consolidare a rezilienţei trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări – subtile şi subversive – survenite inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice. Prin urmare, un rol central este acordat colaborării pe multiple planuri: public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, care are ca scop consolidarea rezilienţei societale şi a infrastructurilor critice, responsabilitate aflată la intersecţia sferelor socială şi individuală, cu cea instituţională-publică şi cu cea privată.
  • Funcţionalitatea sistemului naţional de securitate nu se poate realiza decât printr-o abordare integrată, în etapele succesive de consultare instituţională, proces decizional, punere în practică şi evaluare periodică.
  • Consolidarea permanentă a unei arhitecturi instituţionale flexibile de cooperare inter-instituţională, centrată pe mecanisme de consultare la toate nivelurile, trebuie să fie orientată cu precizie şi în mod continuu adaptat asupra obiectivelor naţionale în domeniul securităţii.
  • Dezvoltarea unor sisteme de comunicare compatibile cu capabilităţile moderne de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, care să concretizeze transformarea digitală.
  • Asumarea de către instituţiile administraţiei publice centrale a elaborării şi implementării strategiilor de resort, în conformitate cu obiectivele Strategiei, pentru atingerea obiectivelor naţionale de securitate prin direcţii de acţiune specifice sau, de la caz la caz, armonizate în cadrul formatelor/parteneriatelor de lucru;
  • Asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
  • Elaborarea la nivel inter-institutional de planuri de acţiune pentru comunicarea strategică în plan extern, având ca scop promovarea intereselor de securitate ale României şi îndeplinirea obiectivelor naţionale de securitate ce decurg din acestea.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 va fi prezentată, pentru analiză şi aprobare, Parlamentului României, conform Constituţiei.
În continuarea şedinţei, CSAT a analizat şi aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021. Comparativ cu anul 2020, acestea sunt mai mici cu 436 de militari şi civili din Armata României şi cu 181 de militari şi poliţişti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 841 de militari şi poliţişti.
Tot în şedinţa de astăzi, a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Existenţa unor resurse importante destinate înzestrării Armatei României şi garanţia acordării acestora pe termen lung constituie şi un impuls necesar revigorării industriei naţionale de apărare. Programe multianuale coerente pot oferi industriei româneşti şanse de relansare, în special prin cooperare industrială cu firmele de profil ale aliaţilor noştri.
De asemenea, în cadrul şedinţei de astăzi, Preşedintele României a propus Consiliului Suprem de Apărare a Ţării numirea domnului general-maior Ionel-Sorin Bălan în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Propunerea a fost aprobată de către CSAT.
General-maior Ionel-Sorin Bălan şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, parcurgând toate etapele evoluţiei profesionale şi militare, ocupând funcţia de adjunct tehnic al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, iar din iulie 2019 a asigurat funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult