Acasa Top SecretArmata Luptătorii din umbră-secretele forţelor speciale din România

Luptătorii din umbră-secretele forţelor speciale din România

scris de Doru Dragomir
141 afisari

Luna aceasta s-au împlinit 8 ani de la înfiinţarea primului batalion de forţe speciale din Armata României. Colonelul Adrian Ciolponea, comandantul Regimentului 1 Operaţii Speciale, dezvăluie amănunte interesante despre aceşti militari şi misiunile de luptă la care aceştia participă în Afganistan. Interviul a fost publicat în Observatorul militar,  editat de Ministerul Apărării Naţionale.    

– Vă aflaţi la comanda unei unităţi relativ tinere, într-o specialitate militară pe cât de nouă, pe atât de spectaculoasă… 

Forte speciale romane
Militar din Batalionului Operaţii Speciale „Vulturii”

  Într-adevăr, actul de naştere al structurilor de operaţii speciale din Armata României a fost consemnat la 1 martie 2003, odată cu înfiinţarea Batalionului Operaţii Speciale „Vulturii”, sub denumirea iniţială de Batalionul Forţe Speciale. La 1 august 2009 s-a înfiinţat Regimentul de Operaţii Speciale.

– Aveţi militari în teatrul de operaţii din Afganistan. Nu sunt la prima misiune…

        Un scurt bilanţ relevă faptul că, începând cu decembrie 2005, militarii de operaţii speciale au o prezenţă continuă în teatrele de operaţii. În Afganistan, acţionăm din anul 2006. Suntem, în prezent, la cea de-a zecea rotaţie a Detaşamentului românesc de forţe pentru operaţii speciale (ROU SOF DET) şi mai mulţi instructori acţionează în cadrul detaşamentelor ANA Training, în Afganistan. Am avut o echipă de instruire în Irak, în anul 2008, şi, mai recent, trei rotaţii ale detaşamentelor ROU FND, în Balcanii de Vest, mai precis în Kosovo. Şi, pentru a vă răspunde direct la întrebare, majoritatea operatorilor din Regimentul de operaţii speciale au participat, de cel puţin trei ori, în misiuni în teatrele de operaţii. Consider că au dobândit suficientă experienţă şi maturitate de a depăşi orice fel de obstacol şi de a îndeplini orice misiune specifică atât în teatrele de operaţii, cât şi pe teritoriul naţional.

 Nimicirea teroriştilor


Misiune in Afganistan a militarilor din FOS

Misiune in Afganistan a militarilor din FOS

– Vorbim despre operaţii speciale, misiuni care nu sunt întotdeauna publice. Puteţi detalia câteva din misiunile executate, în Afganistan, de subordonaţii dumneavoastră?

Detaşamentele româneşti de Forţe pentru operaţii speciale execută, în Afganistan, misiuni de asistenţă militară a forţelor de securitate afgane, de pregătire şi consiliere a acestora, dar şi misiuni de capturare – neutralizare a unor lideri insurgenţi, pentru realizarea stabi­lităţii în diferite zone. Pe lângă misiunile de bază, detaşamentele execută misiuni în sprijinul populaţiei locale, oferind sprijin în domeniul medical, precum şi ajutoare, dar şi consilierea unor lideri locali.

– Cât de apreciaţi sunt militarii români de către partenerii lor?

        Există două modalităţi de contabilizare a aprecierilor venite din partea partenerilor. Prima, se referă la scrisorile de apreciere venite de la înalţi oficiali NATO, medaliile şi distincţiile străine, acordate militarilor români. Chiar săptămâna trecută, au fost medaliaţi câţiva luptători din Batalionul Operaţii Speciale „Vulturii”. Cea de-a doua cale de cuantificare a aprecierilor este aceea că, pentru executarea anumitor misiuni, comandanţii de detaşamente români au primit în subordine subunităţi străine de forţe speciale. Acest lucru constituie, de fapt, pentru noi, o adevărată recunoaştere a profesionalismului, dar şi o dovadă de mare încredere. De altfel, aprecierile partenerilor din NATO, referitoare la activitatea militarilor români, au fost, întotdeauna, la superlativ.

 Profilul luptătorului de forţe speciale

FOS in timpul unei aplicatii NATO

FOS in timpul unei aplicatii NATO

 – Cum sunt militarii români din Forţele pentru operaţii speciale, faţă de partenerii lor din NATO?

Domeniul operaţiilor speciale a fost dezvoltat în ultima perioadă atât la noi în ţară, cât şi în celelalte ţări central şi est-europene. Ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia au pus mare accent pe acest domeniu, pentru că răspunde conceptului strategic NATO de dezvoltare a unor forţe flexibile, cu un grad mare de mobilitate şi cu o capacitate sporită de reacţie. De asemenea, aceste forţe vin în întâmpinarea noilor tipuri de conflicte, de intensitate locală, regională care cer atât o pregătire sporită pe linie pur militară, cât şi capacitatea de a interacţiona cu mediul social de acţiune. Specialiştii NATO consideră Polonia ca fiind cea mai avansată în domeniu, cu o dezvoltare apreciabilă. Polonezii au constituit deja o componentă de comandă în domeniu, un comandament de forţe speciale care cuprin­de un regiment de forţe speciale, bine-cunos­cuta unitate GROM, specializată în lupta contra­teroristă, FORMOZA – unitate specia­lizată în lupta navală, care au la dispoziţie platforme aeriene pentru sprijin. Un alt avantaj al forţelor speciale poloneze îl constituie faptul că îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi a forţelor speciale, în care este statuat rolul şi cadrul juridic în care acţionează. Mai mult, colegii polonezi au desfăşurat un pachet întreg de forţe în Afganistan, care îndeplinesc întreg spectrul de misiuni NATO. Sunt însă şi alte ţări care se bucură de astfel de aprecieri, cum ar fi: Ungaria, Bulgaria, Croaţia, ale căror armate consideră acest domeniu prioritar.

– Se pot constitui în modele de urmat şi pentru forţele noastre speciale?

Vulturii in Afganistan

Vulturii in Afganistan impreuna cu partenerii din ISAF

Ar putea fi exemple de urmat. M-aş feri să fac o ierarhie. Fiecare ţară îşi dezvoltă acest segment, în funcţie de condiţiile interne şi externe, de bugetul alocat. De aceea, nicio structură de forţe speciale dintr-o ţară nu va semăna cu una din altă ţară, acestea vor fi întotdeauna adaptate nevoilor interne şi externe ale statelor respective. Este tot mai evidentă nevoia de dezvoltare a acestor forţe care să vină în întâmpinarea noilor provocări şi a noilor cerinţe impuse de conflictele viitoare.

– Este, cumva, un subiect tabu. Aceste unităţi de elită sunt considerate forţe din umbră, misiunile lor nu se fac publice, cu atât mai puţin identitatea oamenilor. Care ar fi profilul luptătorului de forţe speciale?

        Este destul de greu de conturat un astfel de profil. Eu aş asocia caracteristici precum: tenacitate, perseverenţă, rezistenţă, atât fizică, dar şi mentală. Însă policalificarea şi polispecializarea reprezintă trăsăturile definitorii. După atingerea standardelor la pregătire fizică, cunoaşterea unei limbi străine, urmează specializarea pe mai multe domenii. Luptătorul de operaţii speciale este un luptător complex. Pe lângă o pregătire fizică de excepţie, un nivel de inteligenţă ridicat, este nevoie ca potenţialul candidat la un post de luptător să fie perseverent şi animat de dorinţa de a-şi depăşi propriile limite. Trebuie să fie rezistent la stres şi să poată acţiona în medii ostile. Trebuie să devină un bun cunoscător al mediului socio-cultural în care acţionează. Totodată, luptătorul de operaţii speciale trebuie să fie disponibil pentru munca în echipă, el reprezintă doar o parte din angrenajul detaşamentului de operaţii speciale, de randamentul lui depind în mod vital rezultatele grupului din care face parte. Un detaşament de forţe speciale trebuie să fie în măsură să execute o mare gamă de misiuni, care cer specializarea oamenilor în domenii precum: comunicaţiile, armament, operaţii-informaţii, asistenţă medicală. Toate acestea trebuie să depăşească nivelul standard, pe care îl găsim în unităţile convenţionale. Interacţiunea şi relaţionarea cu populaţia şi liderii locali, militarii din alte armate, constituie un alt element definitoriu pentru forţele speciale, considerate multiplicatori de forţă pentru celelalte armate.

 Misiuni riscante, bani puţini

Jackal Stone

Militarii romani din FOS la aplicatia Jackal Stone

 –  Practic, îi învăţaţi cum să-şi ins­tru­iască, pe mai departe, oamenii…

  Aşa este. Acest lucru reprezintă, de fapt, esenţa acţiunii militarilor de forţe speciale: ei pot instrui militari din alte armate, pot relaţiona cu localnicii şi forţele guvernamentale, pentru a asigura un climat de linişte şi stabilitate în zona de operaţii atât în faza preconflict, cât şi în cea postconflict.

– Multe calităţi, multe cerinţe, multe riscuri… banii sunt aceiaşi, în teatrul de operaţii?

  Factorul motivaţional este acelaşi atât pentru militarii din cadrul Forţelor pentru operaţii speciale, cât şi pentru militarii din forţele convenţionale. Nu există o diferenţiere legată  de tipul acţiunilor pe care le desfăşoară.

–  Nu există alte sporuri…

Nu există alte sporuri, poate doar cele legate de statutul de personal aeronavigant, care sunt aceleaşi în toate unităţile cu militari care execută instruirea prin paraşutare. În viitor, urmărim să dezvoltăm acest factor motivaţional în recrutarea şi generarea altor militari şi pachete de forţe, ţinând cont că un astfel de pachet de forţe este format şi instruit în aproximativ cinci ani. Un principiu al forţelor speciale arată faptul că nu poţi pregăti peste noapte o astfel de forţă, iar înainte de apariţia unei crize este greu de format rapid asemenea structuri.

– Dacă nu există motivaţie, cum vă puteţi ţine aproape oamenii de calitate?

Gata de misiune

Gata de misiune

  Retenţia personalului încadrat în structurile noastre este un lucru pe care îl avem mereu în atenţie. Este păcat să pregăteşti un operator timp de cinci-şase ani, să participe la numeroase cursuri de specialitate, în ţară şi în străinătate, să execute trei-patru misiuni în teatrele de operaţii şi, după aceea, să părăsească structura în care lucrează tocmai atunci când atinge un potenţial ridicat. Migrarea spre alte structuri similare se întâmplă, din păcate, uneori, dar depinde mai ales de profilul, motivaţia şi situaţia socială concretă a fiecăruia, dar şi de faptul că, totuşi, domeniul nostru este unul cu un grad ridicat de risc.

–  Într-o meserie care nu se poate face pînă la orice vârstă…

        Nu există o delimitare clară privind vârsta până la care se poate activa în domeniu. Consider că vârsta de 45 de ani ar fi o limită pentru operatorii din teatrul de operaţii, dar nu am ajuns, încă, la astfel de situaţii. Vârsta medie a operatorilor este undeva la 28-29 de ani. Experienţa acumulată de un operator, la 45 de ani, poate fi folosită însă eficient din postura de instructor.

  Anonimatul,condiţie esenţială pentru membrii forţelor speciale

 – Îi vedem rar, uneori îmbarcaţi pe HUMVEE-uri, la diferite activităţi publice, dar niciodată la chip, căci poartă cagule…

Anonimatul constituie o condiţie esenţială pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a misiunilor în teatrele de operaţii. Avem în vedere şi asigurarea unui climat de siguranţă pentru familiile militarilor. Este o cerinţă clară în domeniu, este folosită şi de militarii altor armate.

– Domnule comandant, la finalul interviului, ne-aţi putea preciza câteva dintre preocupările actuale şi de perspectivă?

Drapelul de lupta al Batalionului Operaţii Speciale „Vulturii”

Drapelul de lupta al Batalionului Operaţii Speciale „Vulturii”

Generarea şi pregătirea subunităţilor de operaţii speciale, destinate misiunilor externe,  reprezintă prioritatea numărul unu pentru noi. O altă prioritate este legată de menţinerea nivelului de operaţionalizare a structurilor dislocabile, de operaţii speciale, destinate NATO. Pornind de la principiul verificat că forţele speciale nu se crează peste noapte, după cum vă  spuneam, suntem permanent preocu­paţi de selecţionarea şi pregătirea noilor luptă­tori, în fapt de asigurarea generaţiei următoare de operatori. Integrarea acţională a batalioanelor de paraşutişti în domeniul operaţiilor speciale este un alt obiectiv, pe termen scurt. Tot despre o integrare acţională este vorba şi în cazul activităţilor comune desfăşurate cu structurile de operaţii speciale ale Forţelor Navale şi ale Forţelor Aeriene. În acest caz, obiectivul este mult mai îndrăzneţ, urmărindu-se exersarea lucrului în cadrul unui comandament întrunit de operaţii speciale. Crearea unui cadru motivaţional adecvat pentru luptătorii de operaţii speciale este un alt obiectiv, pomenit anterior. Ca o concluzie: toate aceste obiective trebuie să se regăsească în atingerea maturităţii structurilor de operaţii speciale, într-o perioadă în care toate ţările NATO acordă o atenţie deosebită acestui domeniu.

 Cine este comandantul FOS ?

Colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA

Colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA,, comandantul Regimentului 1 Operaţii Speciale

 Colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA s-a născut la 22 iunie 1967, în Bucureşti. A absolvit Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza(1981- 1985), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” (1985-1988), Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Facultatea de comandă şi stat major (2003-2004). A absolvit numeroase forme de pregătire din domeniul cercetării şi operaţiilor speciale, în ţară şi în străinătate. Este primul militar român care a participat la pregătire în cadrul celebrei Ranger School, S.U.A. A absolvit un program masteral în domeniul operaţiilor speciale în cadrul Naval Postgraduate School, Monterey, S.U.A şi cursul de pregătire avansată în domeniul studiilor de securitate la Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”, Germania.

A fost comandant de pluton la Batalionul 98 Instrucţie Pază Obiective Speciale (1988-1990), comandant grup cercetare, comandant companie cercetare, locţiitor al comandantului pentru instrucţia desant aerian, şef al cercetării şi locţiitor al comandantului la Batalionul 313 Cercetare (1990-2004). În perioada 2004-2008, a fost ofiţer specialist în cadrul Serviciului Operaţii Speciale din Direcţia Operaţii a Statului Major General. A fost comandant al Batalionului Operaţii Speciale „Vulturii” (2008-2009). Din 1 august 2009, este comandantul Regimentului 1 Operaţii Speciale.

A participat la numeroase exerciţii în ţară şi în străinătate, iar între 2000 şi 2001 a îndeplinit funcţia de ofiţer de stat major în cadrul misiunii ONU din Zambia.A  publicat mai multe studii de specialitate, în ţară şi străinătate.

N.R.-Titlurile şi subtitlurile aparţin redacţiei

9 comentarii

K.L. Avis 03-03-2011 - 00:48

Să mori tu, Ducu, că nu ai scris asta la ordinuletz?

Traian 03-03-2011 - 01:58

Nu m-a dumirit sfârşitul, cu a participat şi a publicat.
Cin’ s[ fie, ăl de scrie sau ăl despre care se ânşiră vorbele leatului?

Tom 03-03-2011 - 12:09

La multi ani domnilor !! I-mi aduc aminte cu placere de timpul petrecut impreuna impreuna cu folos la Buzau , Tg. Mures sau Campia Turzii ! Sa aveti parte de tot ce va doriti ! Bafta in continuare !!.

sile 03-03-2011 - 13:32

fortele speciale puli…..hai ma da ma lasi

batranu i 03-03-2011 - 13:56

SILE o zi atat sa te pregatesti cu ei si a doua zi esti rupt si sigur nu ai mai vorbi asa de acesti oameni minunatii…am avut privilegiul de ai vedea la pregatire ..merita respectul nostru al tuturor asa ca SILE nu te grabi cu afronturile ca nu esti mai pregatit ca ei INGINERE ei fac de toate TU hartii asa ca las-o cum a picat.

Huhu Ciu 03-03-2011 - 15:41

Unde-i Mache marele specialist in toate tipurile de armament!

Tom 04-03-2011 - 08:22

Sile ,mi-e SILA de tine ! Habar nu ai ce vorbesti ! O saptamana sa faci instructie cu baietii ,asta-ti doresc !

geek-a-contra 04-03-2011 - 09:27

@sile: un pic de respect pentru niste oameni care fac o meserie deloc usoara nu este niciodata de prisos. in masura in care nu este de prisos respectul ptr oricine practica o meserie calificata si cinstita.
@ batrinu & tom: si daca sile ar face instructie cu baietzii aia la ce i-ar folosi? exceptind un pic de respect suplimentar ptr cei din jur… oamenii si-au ales meseria stiind bine in ce se baga: le place sau nu stiu / nu pot sa faca altceva, dar oricum ar fi nu vad nici un motiv sa le ridic osanale: pur si simplu asta este meseria pe care si-au ales-o.

in ce priveste trimiterile batrinului la pregatirea in inginerie: se vede treaba ca nu prea le ai cu calificarile care necesita si partea de studii si gindire mai avansata. oricum, fara inginerii care sa le proiecteze si sa le produca armele cu care se falesc fortosii astia speciali ar fi doar o gasca care s-ar bate cu bite si bolovani si care ar lua-o sub coada de la primul nespecial care a avut suficienta inteligenta sa angajeze un inginer care, desi nu face „instructie cu baietii”, este capabil sa conceapa o prastie.

digital 04-03-2011 - 10:12

tov geeka tu nu poti nici macar sa realizezi ca n-are treaba sula cu prefectura si moralizezi in stanga si-n dreapta.
ce legatura au cei care fac sculele cu cei care le manuiesc?!adica dupa tine medicii chirurgi de ex de la cine ar trebui sa si-o ia sub coada de cate ori s-apuca de operatie??!!
adicatelea dupa fiecare sau inainte de fiecare activitate cineva tre sa si-o ia sub coada,deoarece inginerii le-au proiectat sculele sau armele.daca-i dupa logica ta cretina te intreb ce ar face inginerii tai cu proiectele pe hartie!ia gandeste-te si spune-ne si noua desteptule!

dupa tine totul ar trebui sa fie o cotaiala continua si interminabila pt ca aia sunt ingineri iar ailalti sunt pielea p..ii!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult