Militarii sunt supărați pe Ciolacu și pe ministrul Apărării

Am primit pe adresa redacției o scrisoare deschisă adresată premierului României și ministrului apărării din partea reprezentanților militarilor în rezervă și retragere din Garnizoana București.

Domnului prim-ministru al Guvernului României, Ion-Marcel CIOLACU

Domnului ministru al apărării naționale, Angel TÎLVĂR

În ultima perioadă am constatat o preocupare constantă a clasei politice pentru identificarea de soluții care să rezolve situația resursei umane din cadrul Sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, resursă ajunsă la un nivel critic în contextul în care tot clasa politică este vinovată de această situație prin lipsa implementării unor măsuri care să faciliteze retenția personalului.

Astfel, la data de 25 martie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 254 Ordonanța de urgență nr. 26 din 21 martie 2024 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale și a unor cheltuieli determinate de pregătirea și executarea unor misiuni în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 și a altor programe de înzestrare, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind retenția și atragerea personalului în aceste domenii.

De asemenea, la data de 28 martie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 268 Ordonanța de urgență nr. 28 din 28 martie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care menționează în preambul (…) ”necesitatea asigurării resursei umane pentru forțele armate, corespunzătoare atât calitativ, cât și cantitativ, pentru îndeplinirea tuturor misiunilor ce le revin, atât în țară, cât și în afara teritoriului național, în contextul accentuării concurenței pe piața muncii, al degradării mediului de securitate regional și al tendințelor demografice nefavorabile, ținând cont de schimbările imprevizibile ale mediului de securitate, cunoscând că numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 față de anul 2020, că în anul 2022 a crescut la peste 2.700 de militari, iar în anul 2023 s-a menținut la cote ridicate, în mod deosebit în ceea ce privește soldații și gradații profesioniști, categoria cea mai afectată de creșterea inflației în anii menționați, situație care afectează îndeplinirea misiunilor și obiectivelor specifice instituției militare și care trebuie stopată în condițiile în care exigențele sunt sporite sub auspiciul tensiunilor în creștere, determinate de războiul din Ucraina, ținând seama de faptul că deficitul de personal militar specializat astfel creat nu poate fi acoperit imediat, ci necesită un anumit timp de pregătire, care în unele cazuri poate depăși un an, întrucât piața forței de muncă nu oferă resursă umană calificată pentru profesia militară, luând în considerare că nerezolvarea urgentă a problemelor invocate poate genera întârzieri în asigurarea resursei umane necesare îndeplinirii misiunilor sistemului de apărare națională pe timp de pace și pregătirii acesteia pentru a interveni prompt în situații excepționale, ceea ce vulnerabilizează modul de acțiune și capacitatea operațională a Armatei României, având în vedere că, în contextul generat de perpetuarea războiului din Ucraina, degradarea situației de securitate din regiunea Mării Negre și escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, ținând cont de continuarea operaționalizării și menținerii capacității de luptă a structurilor militare în vederea asigurării unor capabilități credibile de descurajare și contracarare a amenințărilor, întrucât consecința negativă a neadoptării în regim de urgență a măsurilor propuse constă în apariția unor disfuncționalități asupra comenzii și controlului, a îndeplinirii atribuțiilor funcționale și, prin urmare, asupra eficienței îndeplinirii misiunilor și obiectivelor armatei, ținând cont că eventuala diminuare a gradului de operativitate a structurilor militare, care afectează grav capacitatea de reacție la riscuri și amenințări, precum și la schimbările impredictibile ale mediului de securitate, reclamă adoptarea de măsuri urgente, având în atenție faptul că lipsa adoptării în regim de urgență a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ poate conduce la afectarea îndeplinirii misiunilor și obiectivelor stabilite prin lege de către instituția militară, utilizarea unui alt instrument legislativ putând conduce la imposibilitatea adoptării, în timp util și cu celeritate, a măsurilor necesare pentru asigurarea cadrului normativ, de nivel primar, pentru diminuarea deficitului de personal, pentru că elementele sus-menționate definesc un context excepțional, caracterizat atât prin tensionarea exacerbată a situației de securitate regională și globală, cât și prin situația curentă a creșterii fluctuației de personal militar profesionalizat la nivelul organizației militare, aspecte care au intervenit concomitent și care nu au putut fi previzionate, iar respectivul context a determinat situația extraordinară a creșterii nevoii de personal militar calificat în condițiile scăderii atractivității profesiei militare și a ratei retenției în armată, ceea ce reclamă intervenția legislativă care vizează interesul public general și care nu poate fi amânată, impunând adoptarea unor măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, ținând cont de faptul că urgența reglementării impune adecvarea cadrului normativ până cel mai târziu la finele primului trimestru al anului 2024,întrucât aspectele prezentate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public”. Este foarte grav că, deși cunoscute încă din anul 2020, aceste aspecte au fost recunoscute public abia în anul 2024 și la mai bine de doi ani de la declanșarea conflictului din Ucraina!

Astfel, Ordonanța de urgență nr. 26 din 21 martie 2024 prevede la Articolul XI: ”Pentru personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare, cuantumul actualizat al soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se acordă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (…)” prevederi care sunt interpretate din prisma modificărilor legislative anterioare, ca având aplicabilitate doar pentru militarii și polițiștii aflați în activitate și pentru rezerviștii voluntari.

În Ordonanța de urgență nr. 28 din 28 martie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, NU regăsim nici o referire la militarii rezerviști, care sunt o componentă importantă a forțelor armate ale unui stat, formată din persoane care au urmat cariera militară în calitate de ofițer, maistru militar, subofițer sau soldat/gradat profesionist în activitate, în urma absolvirii unei instituții de învățământ superior sau postliceal militar, a unui curs de formare profesională ori program de instruire și care nu ocupă o funcție militară dar care întrunesc acele condiții pe care legile le prevăd, pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate.

De mai bine de 10 ani, în activitate sau în rezervă, prin declarațiile și acțiunile reprezentanților clasei politice, militarii României sunt împărțiți constant în grupuri și categorii, sunt anatemizați și stigmatizați, situație care a polarizat societatea, a amplificat fracturile și clivajele anterioare. Mai mult, fiecare nouă modificare legislativă adâncește prăpastia existentă între diferitele generații de militari, generează disensiuni și crește starea de nemulțumire a militarilor.

Solicitarea noastră, în fapt, vizează alinierea soldelor de grad între militarii activi și cei în rezervă sau retragere, situație care nu este o noutate și s-a realizat permanent, din vremea lui Alexandru Ioan Cuza până în anul 2010.

Solda de grad a militarilor în activitate a crescut, comparativ cu luna decembrie 2022, cu peste 550%. Trebuie remarcat că, după zeci de ani, gradul militar ajunge, în sfârșit, să valoreze ceva, raportat la pregătirea profesională și de specialitate a militarului român în comparație cu alte profesii din nomenclatorul de meserii.

Dar, în cele din urmă, modificarea soldei de grad generează o creștere a veniturilor doar pentru militarii în activitate.

Este, în sfârșit, o reparație a unor nedreptăți și umilințe pe care le suportă militarii de foarte mulți ani, însă decuplarea militarilor în rezervă de cei aflați în activitate este o mare nedreptate.

Legea 263/ 2010 a eliminat nu doar pensiile militare de stat, ci și importanța gradului militar. Astfel, art. 196 lit.r, a abrogat, printre altele, art.11 alin. (2) din Legea 80/ 1995, privind Statutul cadrelor militare: „partea din pensie corespunzătoare soldei de grad SE ACTUALIZEAZĂ PERMANENT potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate”.

Statutul corpului ofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului subofițerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 și nr. 1.178/1965 aveau același respect pentru gradul militar pe care l-au avut militarii, iar în varianta originală, Legea 80/ 1995. „Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar” dar astăzi este o prevedere legală ”golită” de conținut și susținere financiară, pentru rezerviștii militari.

Importanța gradelor militare nu este echivocă. Gradul unui colonel în activitate este similar cu al unui colonel în rezervă. Nu există diferențe între cele două grade. Aceeași explicație se aplică și celorlalte grade militare.

Înțelegând lipsa de logică în acordarea diferențiată a soldei de grad între militarii activi și cei în rezervă sau retragere, Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat a încercat repararea abuzului, iar prin art. 60, alin.1) a fost reintrodusă actualizarea soldei de grad, din baza de calcul a pensiei militare, în conformitate cu cea aplicabilă militarilor în activitate.

Însă Legea 223/ 2015 a fost amputată și modificată de mai multe ori de la promulgare și, de fiecare dată în detrimentul militarilor rezerviști, astfel că și această prevedere a fost din nou abrogată, în anul 2017.

Astfel, rezerviștii militari și-au pus toate speranțele în Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru retenția și atragerea personalului în domenii militare, pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care a devenit OUG nr. 28/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 28.03.2024, și au transmis pe toate canalele oficiale și neoficiale necesitatea includerii în actele normative și actualizarea soldei de grad, din baza de calcul a pensiei militare, în conformitate cu cea aplicabilă militarilor în activitate.

Constatăm totuși că acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care vă solicităm efectuarea demersurilor legislative pentru amendarea OUG nr. 28/ 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 28.03.2024, în termenele prevăzute de art.115, alin 5, din Constituția României, cu un alineat ce completează / modifică, Art. 11, din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu următoarea prevedere:

”(2)Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează cu valorile cunoscute la data intrării în vigoare a prezentului act normativ  potrivit soldei de grad a cadrelor militare în activitate”.

Considerăm astfel că prezenta modificare/ completare a Art.11, din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin amendarea OUG nr. 28/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 28.03.2024, întregește efectele soluției legislative reparatorii și pentru militarii în rezervă și retragere, reprezentate de actul normativ aflat în dezbatere în Parlamentul României.

Se invocă frecvent efortul bugetar mare care ar fi necesar pentru un astfel de demers. Dar, un calcul simplu ne arată că, la un număr de aproximativ 200.000 de militari în rezervă și reatragere din tot Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, cu o creștere medie a pensiei pentru fiecare de 1.000 de lei brut, ar însemna, în fapt circa 200 milioane lei lunar, adică 2,4 miliarde de lei anual. Și asta din bugetul instituțiilor din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care plătesc aceste pensii. Mai mult, doar în anul 2023, MApN a avut o execuție bugetară de doar 1,52% din PIB față de 2% cât a avut alocat, miliarde de lei fiind returnate la bugetul de stat. Iar în context economic, să nu uităm că mare parte din sumele acordate se întorc către stat, prin taxe și impozite, pentru că nu vor fi bani cheltuiți pe excursii în străinătate, mașini de lux sau alte lucruri de acest fel, ci pe alimente, medicamente sau bunuri necesare traiului zilnic.

Pe de altă parte, acțiunile clasei politice din ultimii patru ani au diminuat considerabil încrederea militarilor activi, în rezervă sau retragere în cei care ar trebui să-și arate recunoștința față de cetcetățenii care au servit sau servesc patria sub drapel. Mai mult, chiar acțiunile unor militari în rezervă cu funcții înalte în statul român au fost de natură să accelereze această diminuare a încrederii în politicienii aflați la putere. Din această cauză majoritatea militarilor activi, în rezervă sau retragere nu mai au încredere în cei care legiferează și conduc România și își îndreaptă speranțele către o altă zonă a clasei politice aflată în opoziție. Aparent fără o importanță electorală semnificativă, segmentul electoral reprezentat de cei peste 200.000 de militari în rezervă și retragere, care, în esență, este și multiplicator în rândul familiilor proprii și este caracterizat, în mare parte, de disciplină și rigoare, poate fi de natură să afecteze semnificativ rezultatul alegerilor din acest an și să producă efecte nedorite pentru stabilitatea guvernamentală ulterioară procesului electoral.

În speranța că v-am atras atenția asupra unei probleme sociale esențiale, vă adresăm rugămintea să analizați cu atenție și obiectivitate solicitarea noastră și să acționați în cel mai bun mod pentru România!

Semnat, un grup de cadre militare în rezervă și retragere din București