Cu puţin timp în urmă, a fost marcată Ziua Armatei. Spunem marcată şi nu sărbătorită, întrucât această zi aproape că a trecut nebăgată în seamă. Nu acelaşi lucru s-a petrecut şi în Valea Jiului. În cadrul manifestărilor programate a se derula în municipiul Vulcan, a fost inclusă dezvelire unei plăci comemorative dedictă memoriei militarilor care şi-au pierdut viaţa în subteranele minelor din zonă.
Participarea armatei romane la activitatile din minerit , constructii industriale si civile din Valea Jiului cuprinde doua etape foarte bine distincte si anume:
*15 .07. 1949 – 15 .06. 1958 – Directia Detasamentelor Militare de Munca ;
*13 .09. 1977 – 23 .12. 1989 – Detasamentul de Lucrari Miniere nr.1 .
In prima parte, situatia economica dupa iesirea din razboi, presiunea sovietica asupra economiei prin jaful armatei ruse in cursul “colaborarii” noastre militare, cit si prin obligatiile conventiei de armistitiu, secatuirea bogatiilor de catre Sovromuri, secetele din anii 1946 si 1947, agitatiile politice din perioada 1944 – 1947 au dus la necesitatea planificarii centralizate a dezvoltarii economice intr-un ritm cit mai mare si de aici participarea armatei la activitati economice cu peste 50.000 de oameni.
Numai in Valea Jiului si-au desfasurat activitatea 9 detasamente care insumau 17.500 de oameni la inceput ajungind la 30.000 la inceputul anului 1951. In perioada 1949 – 1958 contributia armatei la realizarea productiei de carbune din Valea Jiului a fost de 30,4%.
Dupa greva din august 1977, armata a revenit in Valea Jiului , cu un detasament initial de 900 militari continuind pe parcusul timpului sa creasca pina la 9.000 proprii si peste 8.000 detasati pentru toate unitatile miniere, preparatii si constructii civile, dislocati in cazarmile din Valea Jiului: Petrosani, Petrila, Vulcan, Lupeni, si mai apoi Dilja, Lonea, Uricani si grupul scolar industrial Lupeni .
Desi, initial, venirea armatei nu a fost privita bine de catre multi localnici si mineri, gasind la fronturile de lucru din subteran multi dintre militarii care au lucrat in prima parte si au fost alfabetizati, scolarizati si formati professional pentru meseria de miner si ajutor miner, incet , incet aceste asperitati au disparut, creindu-se un colectiv omogen si bine sudat, considerindu-i “copiii”lor. Contributia la extractia de carbune a fost 1/3 din planul C. M. V. J . In perioada 13 septembrie 1977 – 1 martie 1990 s-au aflat sub drapel , la datorie, in Valea Jiului aproape 100.000 de tineri, indeplinindu-si stagiul militari in conditii enorm de grele, dovedind curaj si barbatie, muncind cu abnegatie si sudoare , amestecata uneori cu lacrimi si singe, urmariti mereu de spectrul mortii . In aceasta perioada au cazut la datorie pe “frontul muncii” 80 dintre ei , reprezentind 16,4% din accidentele mortale , au ramas cu invaliditate 299, – reprerzentind 6%, si cu incapacitate temporara 14.528 , – reprezentind 9,5%
Armata Română, omagiată la Vulcan
Deşi sondajele de opinie dovedesc faptul că Armata ocupă în continuare unul dintre primele locuri în cadrul instituţiilor statului în care cetăţenii au cea mai mare încredere, Ziua Armatei a trecut repede şi aproape nebăgată în seamă. Nu şi la Vulcan. La invitaţia primarului Gheorghe Ile, a viceprimarului Angela Stoica şi a Asociaţiei Ofiţerilor în Retragere din Valea Jiului, de Ziua Armatei, municipiul Vulcan a fost martor al unui eveniment remarcabil. În prezenţa unor generali ai Armatei Române, în prezenţa veteranilor de război, în prezenţa unui pluton de elevi ai Colegiului Militar “Mihai Viteazu” din Alba Iulia condus de lt. Florin Gândilă, în prezenţa unor personalităţi din viaţa publică locală, dar mai cu seamă în prezenţa Drapelului de luptă al Batalionului 53 Geniu din judeţul Hunedoara (adus special la Vulcan de “Ziua Armatei Române” de Plutonul de gardă al Batalionului) au avut loc două ceremonii de excepţie. Una desfăşurată la Monumentul Ostaşului Necunoscut din parcul de la Şcoala generală nr. 1 Teodora Lucaciu din Vulcan şi una în parcul din faţa Poştei, unde veghează Statuia Minerului.
Au luat cuvântul printre alţii: gen. loc. dr. Radu Vlăsceanu, gen. mr. Gheorghe Popa, primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile, lt. col Liviu Gal, mr. Dorel Panainte, col. Vasile Bâră, col. Ion Pană, col. Gheorghe Ţocu, col. (r) Dănilă Moldovan, col.(r) Adrian Ronai, col. (r) Nicolae Minoiu, col. (r) Ioan Năznean, col. (r) Iancu Creţu, col. (r) Nicolae Marcu, col. (r) Felician Răduţiu, lt. col. (r) Nicolae Lobonţ, şi lt. col. (r) Marcel Ciobanu, care au vorbit elogios despre prezentul şi trecutul armatei, mai cu seamă a unităţilor militare şi a militarilor pe care i-au condus. Primarul Gheorghe Ile a subliniat eforturile depuse de militarii care au muncit în minele din Valea Jiului, de soldaţii care au căzut pe frontul extracţiei de cărbune. În memoria acestora, Ile a propus cu mai mult timp în urmă, dezvelirea unei satatui comemorative, pe soclul căreia să fie trecute toate numele victimelor subteranului care au murit la datorie în haina militară‚ „dând ţării mai mult cărbune”, proiect pentru realizarea căruia Primăria Vulcan şi-a adus tot sprijinul, proiectul fiind finalizat prin dezvelirea plăcilor comemorative dedicate victimelor subteranului în haină militară. Dincolo de momentul discursurilor oficiale, care au omagiat rolul, importanţa şi jertfa ostaşilor din Armata Română, dincolo de conferirea unor diplome de onoare din partea municipalităţii pentru oaspeţii de seamă participanţi la acest eveniment, un gest deosebit de emoţionant a fost cel prin care, în mod simbolic, în numele respectului pe care comunitatea locală din municipiul Vulcan l-a acordat Armatei Române, caporalul în rezervă Gheorghe Ile a fost înaintat, prin ordin de zi al ministrului Apărării Naţionale, în mod excepţional la gradul de sublocotenent în rezervă al Armatei Române, primind în mod oficial însemnele oficiale şi uniforma de ofiţer. De asemenea, cei 12 veterani de război din municipiul Vulcan şi foştii ofiţeri ai unităţilor din Valea Jiului ale Armatei au fost înaintaţi în grad.
Curierul Văii Jiului
