Administrația Prezidențială a făcut publică „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030”, un document care definește prioritățile de securitate și apărare ale României pentru următorii cinci ani. Textul subliniază că în centrul strategiei este cetățeanul român, beneficiarul direct al măsurilor propuse.
„Documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor de mai jos, actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de români”, se precizează în Strategie.
Noua strategie are ca premise consolidarea valorilor democrației liberale, protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, dar și adaptarea instituțiilor publice la cerințele societății. Se vorbește despre „debirocratizare, digitalizare și adoptarea noilor tehnologii”, precum și despre „gestiunea responsabilă a cheltuielilor și a datoriei publice”.
Pe fondul războiului din Ucraina, documentul oferă o evaluare realistă a contextului de securitate, pe care îl descrie drept „mai dramatic decât oricând”: „Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a readus războiul în Europa, forțează modificarea brutală a frontierelor și încearcă redefinirea echilibrelor geopolitice continentale.”
Strategia avertizează și asupra războiului informațional și a manipulării online:
„Se constată efectele negative ale agresiunii hibride prin manipularea informației și utilizarea malignă a rețelelor sociale, cu efecte nemijlocite asupra limitării dezbaterii publice și îngrădirii opțiunilor electorale ale cetățenilor.”
Documentul introduce un nou concept strategic – „independența solidară”, care sintetizează modul în care România își propune să-și apere interesele naționale în cadrul parteneriatelor internaționale:
„România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale, în deplină solidaritate cu partenerii și aliați(…) România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților.”
Strategia reafirmă angajamentele României față de UE, NATO, SUA, Republica Moldova și Ucraina:
„Ne vom manifesta, ca până acum, drept apărătorul cel mai activ al intereselor Republicii Moldova… Vom rămâne un partener serios și un punct de sprijin solid pentru Ucraina și bravul popor ucrainean.”
În același timp, documentul recunoaște deschis vulnerabilitățile interne: corupția, slaba performanță administrativă și scăderea încrederii cetățenilor în instituții. ”Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele (…) Maturizarea României s-a produs, fapt care reclamă, în următoarea secvență istorică, adecvarea completă a țării noastre la propria vocație istorică și la exigențele severe ale timpului. E neplăcut, dar e cazul s-o admitem: prin hărnicia, sacrificiile și creativitatea românilor, economia țării noastre a avansat mai rapid decât instituțiile care compun arhitectura statului. Această asimetrie nu mai poate totuși continua, fiindcă pretenția românilor de a fi serviți prompt și eficient de statul lor este complet legitimă. Iar cetățenii noștri semnalează că pacea și siguranța reprezintă prima și cea mai importantă responsabilitate a statului.”
Președintele afirmă, în finalul Strategiei, că acest document reprezintă un angajament personal pentru apărarea libertăților fundamentale și unitatea națională:
„Îl propun românilor cu onestitate, respect și încredere, ca un semnal despre responsabilitatea asumată de mine de a apăra drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând dreptul de a fi apărați și de a trăi în siguranță.”
Strategia Națională de Apărare 2025–2030 este primul document de acest tip din actualul mandat prezidențial și trasează direcțiile principale pentru consolidarea rezilienței statului și a încrederii dintre cetățeni și instituții, în contextul noilor riscuri globale.
Textul integral al documentului:
La peste trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, România contemporană, membră a NATO și a UE, în urma unei acumulări consistente în plan economic și social, traversează totuși o perioadă de incertitudini și impredictibilitate. Românii au dreptate să privească îngrijorați evoluțiile din imediata lor apropiere sau cele mai îndepărtate, cu impact direct sau mijlocit asupra vieților lor. Mai mult, cetățenii noștri sunt îndreptățiți să se întrebe nu doar ce efect va avea dinamica geopolitică actuală asupra siguranței, stabilității și prosperității lor, ci și dacă statul român este pregătit să înfrunte provocările și pericolele contemporane și cele imediat previzibile.
Este România de azi suficient de puternică, se întreabă ei, pentru a rezista șocurilor actuale și din viitor și pentru a menține drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând cele la pace, siguranță și prosperitate? ”Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” pleacă de la aceste întrebări îndreptățite ale cetățenilor noștri și descrie condițiile pentru ca așteptările legitime ale românilor să se îndeplinească.
Documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor de mai jos, actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de români. O Românie modernă și sigură, bucurându-se de pace și de avantajele ei unice, este așadar un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții moderne, transparente și integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.
Premisele „Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” sunt consolidarea valorilor democrației liberale, prezervarea neștirbită a drepturilor și libertăților cetățenești, optimizarea administrației și adaptarea instituțiilor la exigențele românilor. De o egală importanță sunt consolidarea statului, prin debirocratizare, digitalizare și adoptarea noilor tehnologii, precum și gestiunea responsabilă a cheltuielilor și a datoriei publice. În fine, dar nu în ultimul rând, se cuvin menționate aplicarea principiilor competiției oneste și ale selecției întemeiate pe merit, prin crearea de oportunități pentru desfășurarea neîngrădită a libertății economice și a creativității antreprenoriale, singurele surse autentice de dezvoltare comunitară și prosperitate individuală.
Toate acestea reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând într-o logică de cooperare onestă și responsabilă, deschise controlului cetățenesc și oferind astfel garanții reale că România devine un stat rezistent la șocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor amenințări și riscuri de securitate.
Fiindcă îi are în centru pe cetățenii români, această Strategie se proiectează pe fundalul istoriei națiunii române, se întemeiază pe valorile sale fundamentale identitare, culturale și spirituale, pe aspirația românilor de a se manifesta, distinct și solidar, ca membri ai familiei popoarelor europene și de a exprima, în ansamblul civilizației occidentale, un fel inconfundabil de fi. Strategia de față este, așadar, a românilor și ilustrează felul în care, într-o regiune cu provocări specifice, într-o vecinătate europeană complexă, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale, în deplină solidaritate cu partenerii și aliații. În sensul celor de mai sus, acest document avansează conceptul de independență solidară, ca exigență strategică și ca imperativ de acțiune, pe componentele securitate și diplomație, pentru România.
Această Strategie furnizează răspunsuri pe termen mediu la un context de securitate mai dramatic decât oricând. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a readus războiul în Europa, forțează modificarea brutală a frontierelor și, în logica de mult apusă a sferelor de influență, încearcă redefinirea echilibrelor geopolitice continentale. Invadarea Ucrainei de către Rusia reclamă reacția noastră imediată și mobilizarea unor resurse importante pentru ca vecinii noștri să reziste agresiunii și să obțină nu doar o încetare temporară a ostilităților, ci și o pace justă și durabilă, în acord cu dreptul internațional. Agresiunea rusă, cu efectele ei de impredictibilitate și instabilitate la Marea Neagră, se adaugă însă celorlalte provocări, imediate sau mai îndepărtate, la securitatea țării noastre: creșterea competiției geopolitice globale, revenirea la logica blocurilor economice și de securitate concurente, protecționismul comercial și lupta pentru controlul noilor tehnologii și al metalelor rare, revoluția Inteligenței Artificiale / IA în domeniul civil, dar mai ales în cel militar etc.
În planul vieții noastre sociale, se constată efectele negative ale agresiunii hibride prin manipularea informației și utilizarea malignă a rețelelor sociale, cu efecte nemijlocite asupra limitării dezbaterii publice și îngrădirii opțiunilor electorale ale cetățenilor. Acest fenomen global și-a găsit, din nefericire, o expresie românească, obligând instituții fundamentale la reacție, dar generând și scepticismul multor cetățeni cu privire la capacitatea statului de a anticipa și a preveni agresiuni de această natură. În fine, persistența fenomenului corupției șubrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni. Să o spunem fără ocolișuri: cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele.
Toate cele de mai sus, și altele despre care Strategia va vorbi, impun o concluzie: maturizarea României s-a produs, fapt care reclamă, în următoarea secvență istorică, adecvarea completă a țării noastre la propria vocație istorică și la exigențele severe ale timpului. E neplăcut, dar e cazul s-o admitem: prin hărnicia, sacrificiile și creativitatea românilor, economia țării noastre a avansat mai rapid decât instituțiile care compun arhitectura statului. Această asimetrie nu mai poate totuși continua, fiindcă pretenția românilor de a fi serviți prompt și eficient de statul lor este complet legitimă. Iar cetățenii noștri semnalează că pacea și siguranța reprezintă prima și cea mai importantă responsabilitate a statului.
Pe un fond de continuitate, această Strategie introduce câteva schimbări de optică și acțiune, dictate chiar de permanența intereselor fundamentale ale României. Orientarea politicii noastre externe, de securitate și apărare va rămâne fundamental aceeași, chiar dacă va înregistra adaptări impuse de noile circumstanțe și, mai ales, de pragul de maturitate atins de România. Conceptul de independență solidară propus în acest document reprezintă o cheie de lectură a contextului geopolitic și de acțiune, care se traduce prin două elemente foarte simple: pe de-o parte, România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților. Suntem convinși că doar în acest fel valoarea noastră adăugată în UE și în NATO își va atinge cu adevărat potențialul. Ne vom manifesta, așadar, ca un membru activ și responsabil al UE și al NATO. Vom rămâne același promotor decis al parteneriatului strategic cu SUA și al unei relații transatlantice din ce în ce mai strânse, mai profunde și mai diversificate.
Ne vom manifesta, ca până acum, drept apărătorul cel mai activ al intereselor Republicii Moldova, pe temeiul unității noastre de limbă, cultură, spiritualitate și destin istoric. Vom rămâne, de asemenea, un partener serios și un punct de sprijin solid pentru Ucraina și bravul popor ucrainean. Ne vom achita de angajamentele față de parteneri și aliați, inclusiv în privința cheltuielilor dedicate apărării și securității, vom apăra cu egală dârzenie dreptul internațional și Carta ONU și vom rămâne un interlocutor serios, în forurile multilaterale, pentru soluționarea în comun a problemelor de interes și cuprindere globală. Toate acestea rămân neschimbate, chiar dacă preocuparea noastră de căpătâi va fi identificarea și realizarea intereselor noastre naționale, așa cum ne-o cer în fond cetățenii noștri.
Documentul de față este primul de o asemenea importanță în cursul mandatului meu. Îl propun românilor cu onestitate, respect și încredere, ca un semnal despre responsabilitatea asumată de mine de a apăra drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând dreptul de a fi apărați și de a trăi în siguranță.
Experiența ultimelor alegeri, dramatică și pentru mine, și pentru români, ne-a schimbat și ne cheamă la dialog și reconciliere, în vremuri în care provocările interne și primejdiile externe fac unitatea națională mai prețioasă ca oricând. Această Strategie vine însoțită și de angajamentul meu de a mobiliza toate instrumentele puse la dispoziție de Constituția României pentru ca românii să se bucure în continuare de dividendele păcii și pentru a putea să punem azi temeiul unei Românii mai bune, mai prospere și mai libere, chiar de mâine.
Toți împreună!
Nicușor-Daniel DAN
Președintele României
