Acasa Top SecretArmata Oficialii americani fac Smart Defence cu România

Oficialii americani fac Smart Defence cu România

scris de M. BÂTCĂ
987 Afisari

Conceptul Smart Defence, enunţat recent, într-o manieră “originală”, de către Traian Băsescu, revine în atenţie. Doi oficiali americani au venit la Bucureşti, pentru a stabili implicarea României în această iniţiativă, dar şi pentru a aborda subiecte legate de Parteneriatul Strategic româno-american. Cum vede Washingtonul conceptul Smart Defence? Foarte simplu: România şi Bulgaria iau avioane F-16, iar pregătirea piloţilor se face într-o singură ţară. De asemenea, mentenanţa avioanelor se va face în aceeaşi ţară sau în cealaltă.

F-16Secretarul de stat Bogdan Aurescu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a avut miercuri o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend.

Smart Defence american pentru România şi Bulgaria

În viziunea SUA, conceptul Smart Defence s-ar traduce astfel: România şi Bulgaria iau avioane F-16, eventual, la comun, iar pregătirea piloţilor se face într-o singură ţară. De asemenea, mentenanţa avioanelor se va face în aceeaşi ţară sau în cealaltă.

În timpul vizitei in Bulgaria, din 5 februarie, scrie presa bulgară, Hillary Clinton ar fi venit cu propunerea ca Bulgaria să primească avioane F-16 drept cadou, însă va trebui să găsească fonduri proprii pentru a le repara. Estimările experţilor indică un cost pentru repararea acestor avioane de vânătoare F-16 estimat la aproximativ 15-20 de milioane de leva (aproximativ 7,5-10 milioane de euro) pentru fiecare.

Despre intenţia României de a achiziţiona acelaşi tip de avioane s-a mai scris. De exemplu, anul trecut, ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, afirma într-o conferinţă de presă că negocierea pentru achiziţionarea de către România a avioanelor de luptă multirol F-16 Lockheed Martin este foarte complicată, pentru că presupune asumarea unui anumit aranjament financiar, iar la ora actuală niciunul dintre guvernele de la Bucureşti şi Washington nu este dispus să se ocupe de un astfel de aranjament. Cu toate acestea, în CSAT, s-a decis că cea mai bună opţiune pentru România ar fi F-16.

Foarte interesant, în luna mai 2011, în timpul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, oficialii de la Sofia au lansat din nou declaraţii surprinzătoare legate de o eventuală unificare a forţelor aeriene din România şi Bulgaria. Potrivit premierului Boiko Borisov, Bulgaria ar putea achiziţiona avioane de luptă împreună cu România, Croaţia şi Turcia, scria atunci presa bulgară.

Autorităţile de la Bucureşti nu au venit cu nici o reacţie, mai ales că Borisov a adăugat că se poartă negocieri. Însă, oficialii bulgari nu sunt la primele declarţii de acest gen, mai ales că, în ultimii ani, mai mulţi oameni politici şi experţi militari au declarat că varianta cea mai ieftină pentru achiziţionarea unor noi avioane de vânătoare de către România şi Bulgaria ar fi ca cele două ţări să-şi unească eforturile, cumpărând acelaşi tip de avioane, iar, în acest caz, întreţinerea avioanelor şi instruirea piloţilor vor costa mult mai puţin.

Ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov, a mers chiar mai departe, propunând. unirea forţelor navale şi aeriene ale României şi Bulgariei. În luna martie 2011, la solicitarea ZiuaVeche.ro, ministerele Apărării din România şi Bulgaria au confirmat doar existenţa unor discuţii bilaterale şi a unor proiecte de Acord privind operaţii comune de poliţie aeriană. În ceea ce priveşte posibilitatea unor negocieri legate de unificarea forţelor aeriene şi navale din România şi Bulgaria, instituţia de la Sofia a precizat că, la nivelul Ministerului Apărării, nu există negocieri bilaterale.

Declaraţiile prim-minstrului Borisov – făcute într-un cadru oficial – demonstrează că există negocieri de acest gen. “Dacă autorităţile relevante ajung la un consens, am putea împărtăşi noile avioane de luptă şi avea baze comune de antrenament pentru piloţi şi personalul tehnic”, a afirmat Boiko Borisov, potrivit presei bulgare.

Principiul Smart Defence

Iniţiativa Smart Defence, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre.

Smart Defence îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defence se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.

Acest concept a fost explicat şi mai clar de către un al oficial al NATO, generalul Stéphane Abrial, şeful Comandamentului Aliat pentru Transformare. Potrivit sursei citate, bugetele consacrate apărării fiind diminuate în majoritatea celor 28 de ţări membre ale Alianţei, este vorba de a cheltui mai eficient banii, iar „cea mai bună modalitate de a cheltui banii mai bine este de a face mai multe lucruri împreună”.

NATO caută să grupeze ţările membre sub autoritatea unora dintre ele în jurul unor proiecte concrete, cum ar fi antrenamentul piloţilor de avion sau elicopter ori lucrările coordonate de întreţinere a echipamentului similar aflat în dotarea mai multor armate. În ce priveşte antrenamentul, de exemplu, a subliniat generalul Abrial, trebuie „să ne asigurăm că toată lumea este la curent că există un anume curs disponibil într-un anume loc, la o dată anumită”, pentru militari din altă ţară.

Aurescu, Yovanovitch şi Townsend

În cadrul discuţiilor de miercuri, cu Marie Yovanovitch şi James Townsend, Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defence, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defence, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.

Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic RomâniaSUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.

Cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS