România sub scut. Se taie panglica la Deveselu | Ziua Veche
Acasa Top SecretArmata România sub scut. Se taie panglica la Deveselu

România sub scut. Se taie panglica la Deveselu

scris de D.S.S.
6 afisari

Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu va fi inaugurat joi în prezența premierului Dacian Cioloș și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află cu acest prilej în România, precum și a adjunctului Secretarului apărării al SUA, Robert Work.

aegis deveseluCeremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) este organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu. Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA).

‘România a susținut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilității securității și solidarității aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor și forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu România își asumă concret un astfel de efort’, a afirmat premierul Dacian Cioloș, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al Guvernului.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al țării noastre atât în relația bilaterală cu Statele Unite, cât și din punctul de vedere al consolidării poziției României de Aliat de încredere în cadrul NATO.

Proiectul româno-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este în grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie, menționează sursa citată.

Scutul antirachetă de la Deveselul este operaţional. 24 de interceptoare SM-3 Block IB au fost amplasate la sol

La evenimentul de joi de la Deveselu vor participa înalți oficiali români, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, șeful statului menționând că este o zi importantă în contextul în care va fi inaugurat scutul antirachetă de la Deveselu.

„Este o zi foarte importantă pentru toți. Este ziua în care va fi inaugurat Deveselu și, dincolo de asta, sunt bucuros că ne-am întâlnit și putem discuta în profunzime proiectele noastre comune, în mod special Summitul de la Varșovia. Sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune”, a declarat Iohannis, în debutul întâlnirii.

Secretarul general al NATO a spus că este o mare onoare pentru el să revină în România.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost activat în decembrie 2015, devenind una dintre cele mai importante baze americane din Europa, după 5 ani de la începerea programului în România. Programul american prevedea, la începutul anilor 2000, două baze în Europa pentru acest scut, în Polonia şi Cehia, însă planul a fost schimbat de preşedintele american Barack Obama, după retragerea Cehiei, fiind astfel inclusă România pe harta de apărare a NATO.

Amplasarea scutului pe teritoriul României a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu în februarie 2010, după o şedinţă a CSAT, fără a fi anunţată la acea vreme şi amplasamentul. Negocierile începuseră în iunie, fiind conduse de viitorul ministru de Externe Bogdan Aurescu şi de Ellen Tauscher, însărcinat al SUA. În urma negocierilor, Traian Băsescu a anunţat că România va participa la programul de apărare antirachetă american, iar abia în 2011 a fost dezvăluit faptul că instalarea efectivă va avea loc la fosta bază aeriană de la Deveselu, judeţul Olt.

Planul făcut încă din 2010 prevedea ca elementele terestre ale scutului să fie amplasate în România începând cu 2015, calendarul fiind astfel respectat. Construcţia efectivă a început în 2013, ulterior fiind demarate şi lucrările în Polonia, care sunt aşteptate să fie finalizate în 2018.

Costurile totale ale proiectului depăşesc 800 de milioane de dolari, bani plătiţi de Statele Unite ale Americii, însă amenajarea bazei Deveselu a căzut în sarcina autorităţilor române, care au plătit peste 11 milioane de euro pentru acest proiect.

Scutul antirachetă a atras multe critici din partea Rusiei, în pofida asigurărilor statelor membre NATO că acesta nu este îndreptat împotriva Moscovei, ci a entităţilor ostile, statale sau non-statale, cu care nu există încheiate acorduri internaţionale. În această categorie intră atât state din Orientul Mijlociu, precum Siria şi Iran, cât şi Coreea de Nord şi organizaţiile teroriste.

Oficialii NATO au subliniat în repetate rânduri şi că scutul nu are capacitatea tehnică de a intercepta rachetele lansate de Rusia.

Sistemul antirachetă funcţionează prin intermediul mai multor elemente, cum ar fi radare de avertizare timpurie, amplasate în Marea Britanie şi Turcia, şi ajutate de date oferite de sateliţi speciali, şi elementele terestre din România şi Polonia, care conţin rachete interceptoare SM-3. Aceste rachete nu au niciun fel de încărcătură explozibilă şi îşi distrug ţinta numai prin forţa impactului.

În Marea Mediterana este amplasată şi o navă americană dotată cu sistemul Aegis de radar şi interceptori.

În momentul detectării unei rachete ostile de către sistemele radar, bazele cu elemente terestre sau navale lansează rachete de interceptare care lovesc şi distrug, în spaţiu, rachetele ostile. Resturile ard în atmosferă şi nu ajung pe Pământ, dau asigurări oficialii NATO.

La baza Deveselu se vor afla aproximativ 200 de militari SUA, desfăşuraţi prin rotaţie, în ture de câte şase luni.

Scutul antirachetă este un proiect al SUA, care face parte din sistemul NATO de apărare antirachetă. De altfel, baza de la Deveselu ar urma  să treacă de sub comandament american sub comandament aliat în această vară. Statele membre NATO au putut contribui la sistemul american prin permisiunea de amplasare pe teritoriul lor naţional a elementelor scutului.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult