România va intra în conflict direct cu Rusia | Ziua Veche
Acasa Top SecretArmata România va intra în conflict direct cu Rusia

România va intra în conflict direct cu Rusia

scris de D.S.S.
26 afisari

Poziţia geografică şi dezvoltarea României şi Bulgariei vor dezavantaja cele două state în viitor. Cele două vor fi prinse din ce în ce mai puternic în conflictele şi crizele dintre vecinii mai puternici afirmă analişti de la Stratfor.

2619831 07.05.2015 Транспортно-пусковой контейнер комплекса РС-24 "Ярс" во время генеральной репетиции военного парада в ознаменование 70-летия Победы в Великой Отечественной войне 1941-1945 годов. Илья Питалев/Фотохост-агентство

2619831 07.05.2015 Транспортно-пусковой контейнер комплекса РС-24 „Ярс” во время генеральной репетиции военного парада в ознаменование 70-летия Победы в Великой Отечественной войне 1941-1945 годов. Илья Питалев/Фотохост-агентство

Bulgaria şi România vor deveni „tot mai implicate” în cele mai iportante crize ale Eurasiei, dar ” ca şi în trecut mai mult vor reacţiona la evenimente decât să-şi realizeze interesele”.

„Ambele ţări sunt încă o dată prinse în mijlocul conflictelor şi crizelor între marile puteri vecine, în special criza refugiaţilor dintre Europa şi Turcia şi conflictul din Ucraina dintre Rusia şi Occident. România şi Bulgaria vor face eforturi pentru a-şi promova interesele în aceste situaţii tensionate care evoluează”, consideră analişti de la Stratfor.
Din analiza citată reiese că tulburările vor afecta ambele ţări, dar criza refugiaţilor va lovi mai mult Sofia, iar cea dintre NATO şi Rusia va fi mai complicată pentru Bucureşti.

Criza refugiaţilor va încurca eforturile ambelor ţări de a adera la spatiul Schengen, din cauza „măsurilor de limitare a circulaţiei între ţări adoptate de statele UE”.

În topul provocărilor economice şi politice generate de criză se află ”marele val de solicitanţi de azil care a lovit Europa”. Acasta invazie ”agaravează diferenţele care ameninţă să fragmenteze şi mai tare blocul comunitar şi reduce securitatea generată de acesta”. Mai mult de 1 milion de migranţi au ajuns pe continent doar în 2015, în special din zonele de conflict din Siria, Irak şi Afganistan.
În ceea ce priveşte criza din Ucraina, analiştii americani consideră că România şi Bulgaria care sunt membre NATO vor accepta şi chiar încuraja întărirea prezenţei militare a Alianţei pe flancul estic. Spre deosebire de România însă ”Sofia îşi va menţine relaţiile sale cu Moscova”.

„Conflictul ucrainean şi tensiunile ulterioare în relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt, de asemenea, în măsură să influenţeze foarte mult România şi Bulgaria. Ambele ţări sunt preocupate de activităţile Moscovei, în Ucraina, din apropiere şi în alte părţi din fosta periferie sovietică şiîngrijorate de potenţialul de conflict care riscă să se extindă peste graniţele lor”, mai afirmă cei de la Statfor.

Totodată cele două state au devenit un teatru important de desfăşurare de armamant al Alianţei în Europa de Est, dar şi pentru exerciţii militare ale NATO şi SUA .

Rusia va dezvolta rachete capabile să contracareze sistemele antibalistice din România

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, anunţă Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse.
Rusia a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, a spus Karakaiev.
„S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obţinut şi continuă îmbunătăţirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenţie specială optimizării capacităţilor care să permită depăşirea sistemului antirachetă”, a explicat Serghei Karakaiev.
„Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO”, a subliniat Karakaiev, citat de site-ul agenţiei Tass.
„Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii”, a insistat oficialul militar rus.
Şeful Comandamentului forţelor strategice ruse a avertizat că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe şi mobile.
Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. „Suntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii”, a transmis recent Ministerul rus de Externe.
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.
Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan „cât nu este prea târziu”. În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.
Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională în 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO. După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile.
Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Baza de la Deveselu va fi inaugurata oficialin cursu zilei de miercuri, 11 mai 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite”.
Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Preşedinţia Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. „Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, a subliniat Vladimir Putin. Preşedintele Rusiei a atras atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu „foarte periculos”.
Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).
Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult